Alba: Cărți vechi de sute de ani, unele unicat – într-o expoziție la Muzeul Național al Unirii

10

Mai multe exemplare de carte veche – lucrări teologice, filosofice sau manuale școlare, din care unele unicat, apărute începând cu secolul al XVI-lea în tipografiile care au funcționat în Alba Iulia și aflate în prezent în patrimoniul mai multor biblioteci din țară, pot fi admirate în cadrul unei expoziții vernisate marți la Muzeul Național al Unirii (MNU) și care poate fi vizitată până în 29 octombrie.

5ed2a7fa-6504-44d5-bfe2-56d1623d7bec

'Tipăritu-s-au în Ardeal, în cetatea Belgradului. 450 de ani de la tipărirea primei cărți la Alba Iulia' este o expoziție care celebrează, așa cum îi spune și numele, aniversarea a patru secole și jumătate de la tipărirea primei cărți la Alba Iulia, a menționat inițiatorul acesteia, Florin Bogdan.

'Practic, propune celui care o vizitează o poveste. O poveste care începe în 1567, cu Rafael Hoffhalter, primul tipograf din Alba Iulia, trece pe la Lorincz, ucenicul diaconului Coresi, ajunge în secolul al XVII-lea, la Tipografia Princiară, sprijinită de principii Transilvaniei, unde s-au tipărit acte oficiale, manuale pentru colegii academice sau cărți pentru români, în spiritul Reformei. Finalul acestui secol este dominat cumva de Tipografia Mitropoliei Ortodoxe, unde, pe lângă cărțile de cult, va apărea și acel abecedar românesc, Bucoavna din 1699. În ceea ce privește activitatea tipografică veche, ea se încheie la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu tipografia lui Ignac Batthyani, cea care a produs carte pentru Biserica Romano-Catolică în special', a declarat Florin Bogdan.

Printre cărțile expuse se află și trei exemplare de carte unicat, respectiv un exemplar tipărit de tipograful Rafael în 1567, Christianus Schesaeus, Epithalamivm in honorem nvptialem magnifici domini Casparis Bökes de Korniat, Catehismul Calvinesc tipărit la Alba Iulia în 1648 și un act de hirotonire tipărit în 1700, o Singhelie.

Este expus și unul din cele trei exemplare, dintre care unul se găsește la Londra, care se mai păstrează din primul abecedar, Bucoavna de la Alba Iulia din 1699. Nu lipsesc din expoziție nici cărți cu semnături ale unor personalități — Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I și Simion Ștefan.
O piesă de bază a expoziției este Noul Testament, tipărit pentru prima dată în limba română la 1648 de către Simion Ștefan, mitropolitul Transilvaniei, volum aflat în patrimoniul muzeului din Alba Iulia.

Exemplarele aflate în expoziție aparțin MNU Alba Iulia, Bibliotecii Sfântului Sinod, Bibliotecii Academiei Române — filiala Cluj-Napoca, Bibliotecii Central Universitare Cluj-Napoca, Bibliotecii Județene Mureș, Bibliotecii ASTRA Sibiu și Bibliotecii Institutului Romano-Catolic din Alba Iulia, a menționat directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.

Prezent la vernisaj, Arhiepiscopul Ortodox de Alba Iulia, Irineu, a afirmat că acest eveniment, unde sunt expuse niște 'giuvaiere', ne stimulează să conservăm patrimoniul existent.
'Cartea veche a contribuit la șlefuirea limbii române. (…). Cartea a însemnat o cultură, o cultură sănătoasă. (…). Cartea veche înseamnă și credință, pentru că cele mai multe tipărituri au fost cărți de slujbă și învățătură religioasă. Cartea, circulând în toate ținuturile locuite de români, a avut un rol formidabil în unitatea religioasă, politică și culturală a acestora. (…). Acest eveniment ne stimulează să conservăm patrimoniul nostru, ne determină să iubim cartea și totodată să aducem un prinos de recunoștință celor care au scris, au tipărit', a afirmat Arhiepiscopul Irineu.

Înaltul ierarh a adăugat că, atunci când vorbim despre cartea veche românească, nu putem să nu ne întrebăm cine a produs-o. 'În primul rând, Biserica. Care, astăzi, este rănită, lovită și umilită. Ori, această biserică a constituit pentru neamul nostru totul. I-a oferit cuvântul evanghelic și pâinea euharistică, păstrându-i ființa și fiindu-i pavăză în veacuri vitrege', a conchis Arhiepiscopul de Alba Iulia.

AGERPRES/ (A — autor: Marinela Brumar, editor: Diana Dumitru, editor online: Ada Vîlceanu)