Consilier prezidențial: Toate estimările economice s-au mutat în registrul incertitudinilor. De aici și creșterea rapidă a prețurilor

312

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu afirmă, într-o postare pe blogul personal, că măsurile de salvare economică din anii pandemiei „aduc acum şi nota de plată”, iar „inflaţia actuală este unul din costurile economice ale măsurilor de luptă împotriva crizei-corona”. „În funcţie de amploarea impactului regresiv al războiului asupra economiei, nu este exclusă, cel puţin în plan european, o combinaţie între inflaţie şi încetinirea creşterii economice, fără ca de aici să rezulte neapărat perspectiva deja vehiculată a stagnării economice, adică stagflaţia”, arată el.

Odată cu declanşarea războiului, prin invadarea Ucrainei de către armata rusă în dimineaţa zilei de 24 februarie, toate estimările economice s-au mutat brusc în registrul incertitudinilor, devenit imediat dominant pe majoritatea pieţelor. De aici şi creşterea mai rapidă a preţurilor, în ultimele săptămâni, pentru numeroase produse cu efect multiplicator în structura preţurilor, cum ar fi gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanţii, dar şi unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul”, a scris Marinescu.

Potrivit acestuia, cotaţiile internaţionale ale acestor produse au reacţionat imediat în raport de spectrul ameninţărilor de securitate, înainte de a se discuta sau de a fi activate diverse pachete de restricţii economice împotriva Federaţiei Ruse. Pe măsură ce restricţiile vor deveni efective, preţurile vor continua să crească pe termen scurt, date fiind dificultăţile de substituire rapidă în planul ofertei.

Marinescu a adăugat că pieţele financiare au reacţionat semnificativ în urma războiului declanşat de către Federaţia Rusă în Ucraina, iar în primele zile de după declanşarea conflictului armat, cotaţiile au înregistrat creşteri rapide pe piaţa produselor energetice, însă, în cea de-a treia săptămână, se observă o revenire treptată a preţurilor către nivelurile anterioare.

Este însă deosebit de important să înţelegem că nu orice creştere a preţurilor înseamnă inflaţie şi trebuie trecută în contul acesteia. Inflaţia este definită prin creşterea continuă şi de durată a marii majorităţi a preţurilor din economie. De aici trebuie să pornim în înţelegerea reperelor cauzale ale inflaţiei. Inflaţia este un fenomen economic, cu propria sa consistenţă metodo-logică, şi care nu poate fi asimilată coerent evoluţiilor extra-economice, pentru a pretinde că „vinovăţia” aparţine unor fenomene naturale precum încălzirea globală sau tornadele, sau unor tragedii umanitare precum pandemia sau războiul”, a explicat el.

Potrivit consilierului prezidenţial, începând din ianuarie 2021, inflaţia a urmat un trend crescător pe plan global, ea fiind semnificativ mai ridicată în SUA şi UE, comparativ cu China şi Japonia. În statele europene, inflaţia a urmat un trend puternic crescător în 2021, dar cu valori mai ridicate în Centrul şi Estul Europei, în ţări precum România, Polonia sau Ungaria, comparativ cu statele din zona Euro.

El a arătat că, în lupta cu pandemia de COVID-19, statele au recurs, pe bună dreptate, la „whatever it takes” („orice ar fi necesar” – n.r.) din punct de vedere bugetar. Astfel, eforturile bugetare necesare luptei împotriva pandemiei şi injecţiile de lichiditate pentru susţinerea economiei au reactivat, previzibil, spirala deficite bugetare – datorie publică.

Efectele economice ale pandemiei se reflectă fidel în dinamica datoriilor publice. Estimările pentru anul 2022 arată creşteri semnificative ale ponderii în PIB a datoriei publice, pentru majoritatea statelor UE, comparativ cu anul 2019. De exemplu, în raport cu media UE, pentru China, Marea Britanie şi SUA sunt estimate creşteri mai puternice ale datoriei publice ca pondere în PIB”, a susţinut el.

În cazul României, a afirmat Marinescu, ponderea în PIB a datoriei publice este estimată în 2022 cu circa 17 puncte procentuale peste nivelul din 2019, creştere superioară mediei europene. Această dinamică accentuată a datoriei publice se datorează faptului că România a intrat în pandemie cu o situaţie bugetară fragilă, trăgând după sine povara pro-ciclică a celor mai mari deficite din UE în anii de dinaintea crizei.

Creşterea puternică a datoriilor publice în ultimii ani ne arată că de-abia de acum înainte vom plăti costurile economice ale pandemiei, prin eforturile de reducere a deficitelor bugetare şi sub forma dobânzilor înalte şi a inflaţiei în creştere. Măsurile de salvare economică din anii pandemiei aduc acum şi nota de plată. În acest sens, putem spune că inflaţia actuală este unul din costurile economice ale măsurilor de luptă împotriva crizei-corona”, a arătat el.

Potrivit acestuia, autorităţile monetare au apelat, pe fondul pandemiei, la acelaşi „whatever it takes” în planul deciziilor de politică monetară.

(…) În context, se impune totuşi un disclaimer contemporan: deşi istoria ne ajută să desluşim natura inflaţiei, care ţine de creşterea cantităţii de bani din economie, istoria recentă a crizei pandemice plasează evoluţiile monetare şi în lumina necesităţii. În absenţa unei adecvări monetare la condiţiile de criză, probabil că multe sectoare s-ar fi confruntat astăzi cu spectrul insolvenţei şi al falimentului”, a adăugat consilierul prezidenţial.

Potrivit acestuia, „încă din 2021, odată ce inflaţia devenise deja principala provocare economică, unele bănci centrale au semnalizat schimbarea de direcţie şi întărirea politicii monetare, prin creşterea progresivă a ratelor dobânzii. Astfel, „politica banilor scumpi” şi, pe această bază, temperarea masei monetare deveneau obligatorii în balanţa soluţiilor anti-inflaţioniste”.

Din ambele direcţii de politică economică, atât cea monetară cât şi cea fiscal-bugetară, trebuie să se exercite presiune asupra inflaţiei, astfel încât aceasta să revină la cote „rezonabile”, în linie cu obiectivele băncilor centrale de a „ţinti” inflaţia în jurul a 2% pe termen mediu şi lung. Fireşte că acest proces nu se petrece peste noapte, iar costurile economice şi sociale nu pot fi complet evitate, ci doar diminuate, pe cât posibil”, a susţinut Marinescu.

El a precizat că acest parcurs al politicilor economice a fost deja alterat, în ultimele săptămâni, de războiul din Ucraina.

Creşterea necesară a cheltuielilor pentru apărare, imperativele umanitare de la graniţele Ucrainei, spectrul de contagiune a efectelor negative ale sancţiunilor economice, perpetuarea crizei energetice, toate acestea fac şi mai dificilă sarcina politicilor anti-inflaţioniste. Din păcate, istoria ne arată că dintotdeauna războaiele au mers mână în mână cu inflaţia. În funcţie de amploarea impactului regresiv al războiului asupra economiei, nu este exclusă, cel puţin în plan european, o combinaţie între inflaţie şi încetinirea creşterii economice, fără ca de aici să rezulte neapărat perspectiva deja vehiculată a stagnării economice, adică stagflaţia. Însă, nu trebuie să uităm că economia are nevoie de pace”, a completat el.

El a subliniat că, în contextul actual, date fiind riscurile macroeconomice existente, „responsabilitatea şi prudenţa trebuie să fie cuvintele de ordine în deciziile de politică economică, pentru a fi evitate măsurile speculative, iar economia şi finanţele publice să nu devieze de la obiectivul esenţial al consolidării şi al echilibrului”.

Post-Scriptum: În lupta cu inflaţia, pe lângă dozajul optim de politică economică, este deosebit de important ca traiectoria comportamentului de consum să nu fie perturbată nefiresc sub imperiul panicii şi al ştirilor false, care îşi găsesc teren fertil în vremuri de criză. Recentele exemple ale cozilor la carburanţi şi ulei alimentar au arătat cât de uşor prinde contur consumul emoţional, pe fondul ştirilor de criză, rostogolite panicard. Iar în privinţa preţurilor, trebuie să ţinem cont de un adevăr economic elementar: dacă ne tot gândim că preţurile vor creşte mai mult, atunci vom alimenta cererea, iar preţurile vor creşte cu siguranţă mai repede”, a conchis el.

Sursă foto: Europa FM

Articolul Consilier prezidențial: Toate estimările economice s-au mutat în registrul incertitudinilor. De aici și creșterea rapidă a prețurilor apare prima dată în Main News.

Source: New feed