Deputatul Constantin Avram (ALDE) – declarație politică despre autonomia Ţinutului Secuiesc

106

Deputatul Constantin Avram (ALDE) a susținut în Camera Deputaților o declarație politică despre autonomia Ţinutului Secuiesc:

«Dintotdeauna am trăit cu convingerea că relaţiiie între oameni pot fi gestionate în sens pozitiv chiar şi atunci când acestea ajung fără voia părţilor în impas, cu conotaţia unor vădite asperităţi generatoare de lipsă de comunicare, de răutăţi, uneori chiar de contondenţe verbale. Am avut această convingere, fiind in fapt un om al al comunicării permanente, al inţelegerii între oameni.

Observ totuşi că în ultimul timp, aceste aspecte ale bunei înţelegeri, ale convieţuirii marcată de toleranţă, ale dialogului, ale invocării permanente, a egalităţii în drepturi ale cetăţenilor români indiferent de etnie, au cam fost abandonate în discursul public al reprezentanţilor comunităţii maghiare din România.

Această poziţionare a liderilor UDMR a culminat cu iniţierea unui proiect legislativ prin care aceştia cer imperativ „autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc”, adică a Judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş în care comunitatea maghiară este majoritară, deci se propune un rapt teritorial al României.

Dacă ne uităm mai atent la harta României, observăm uşor că aceste judeţe sunt situate exact în centrul ţării şi, dincolo de aspectele de neconstituţionalitate ale iniţiativei legislative şi ale contribuţiei financiare la bugetul României, poziţia geografică a celor trei judeţe nu ar favoriza în niciun fel comunitatea maghiară minoritară in România!

Dacă cumva aceasta, comunitatea minoritară maghiară, a urmat exemplul Cataloniei sau a Ţării Bascilor din Spania, sunt este pe un drum înfundat, având în vedere ultimele evenimente politice spaniole, care au marcat eşecul răsunător al acestui demers.

Se invocă cu fiecare prilej, drepturile minorităţii maghiare la autodeterminare prin autonomie. Amintesc reprezentanţilor UDMR, că România este singurul stat membru UE remarcat pentru bunele practici privind statutul minorităţilor naţionale şi că deja se bucură de:

– autonomie culturală extinsă;
– autonomie administrativă asemeni celorlalte judeţe ale ţăril;
– autonomie lingvistică, adică de folosirea limbii materne în administraţie şi justiţie.

Şi, in acest context, mai intreb o dată: „Ce mai vreţi, fraţilor maghiari… de nu mai sunteţi mulţumiţi? Autonomie teritorială, adică destrămarea statului naţional unitar român, nu se poate! V-aţi întrebat pe unde şi cum o să circulaţi în UE dacă graniţele aşa-zisului Ţinut Secuiesc ar fi definite aşa cum propuneţi?! De ce tot incitaţi populaţia de etnie maghiară la autonomie teritorială, adică la destrămarea României?

Care ar fi viitorul familiilor mixte româno-maghiare intr-un astfel de proiect? V-aţi gândit la reacţia celor aproximativ 10 milioane de români din Transilvania în ipotetica alipire la Ungaria?! Vă spun eu: ar apărea riscul unei majorităţi româneşti în Parlamentul de la Budapesta.

Am sentimentul că doriţi „clauza minorităţii celei mai favorizate” şi un tratament special faţă de ceilalţi cetăţeni români. Eu sfătuiesc liderii comunităţii minoritare maghiare să nu dea apă la moară extremiştilor din afara ţării şi nici celor din interiorul României. Pentru că minorităţile din România sunt reprezentate la cel mai înalt nivel: avem preşedinte minoritar, avem şef al serviciilor secrete minoritar, avem minoritari la nivelul agenţiilor guvernamentale si în funcţii executive de mare răspundere…! Ce mai vreţi…?!! Eu cred că este suficient!»