Dosar CNAS/Martor: Sumele pretinse de funcționari puteau fi obținute doar făcând dosare fictive de îngrijire la domiciliu

236

Sumele pretinse de funcționarii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) puteau fi obținute de firmele care activează în domeniul îngrijirilor medicale la domiciliu doar dacă întocmeau și dosare fictive de pacienți, adică solicitau bani pentru servicii neprestate, a afirmat o martoră din dosarul privind decontările ilegale de servicii medicale, potrivit referatului prin care DNA cere arestarea preventivă a 14 inculpați.

d59d902c-8f69-43e9-8f22-aa9e566e038a

Martora, care la rândul său deține o firmă de îngrijiri medicale la domiciliu, mai susține că a întâlnit zeci de situații în care pacienții nu au putut beneficia de servicii reale, deoarece apăreau deja în evidențele Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) ca beneficiari ai unor servicii prestate fictiv de firme de care nici nu auziseră.

Din declarațiile martorei mai reiese că reprezentanții CASMB au fost sesizați despre existența acestor ilegalități, dar nu a fost luată nicio măsură împotriva celor vinovați. Mai mult, firma sa a devenit ținta a numeroase controale dispuse de funcționarii nemulțumiți că nu a cedat presiunilor și nu a acceptat să plătească sumele pretinse.

Președintele CNAS, Marian Burcea, a fost reținut de procurorii DNA, alături de alte 13 persoane, în dosarul în care se investighează decontări ilegale ale CASMB, a informat vineri DNA, printr-un comunicat transmis AGERPRES.

"Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a 14 inculpați care, în cursul zilei de vineri, vor fi prezentați, cu propunere de arestare preventivă, la Curtea de Apel București", se precizează în comunicat.

Mai exact, arată sursa citată, anchetatorii au decis reținerea lui Marian Burcea, președinte al CNAS, cercetat pentru constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, a lui Ovidiu Munteanu, managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie, președintele CASMB, cercetat pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal, și a lui Ion-Răzvan Geambașu, director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București și manager al Direcției Medic șef a CASMB, cercetat pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu și folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (opt acte materiale).

Procurorii au decis și reținerea președintelui CASMB de până la 13 iulie, Lucian-Vasile Bara, cercetat pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, a managerului Direcției Control a CASMB, Ion-Ovidiu Mihăescu, cercetat pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, și a lui Alin-Sergiu Costache, șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS, cercetat pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.

De asemenea, anchetatorii i-au reținut pe Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu, Jeana Sardare — funcționare în cadrul CASMB, cercetate pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 de acte materiale), constituire a unui grup infracțional organizat, fals informatic, în formă continuată, și permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 de acte materiale).

DNA arată că au fost reținuți și Nicolae-Sergiu Ciobanu, cercetat pentru trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale) și instigare la folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, Irina-Adelina Geambașu, asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale), Răzvan-Mihai Mischie, reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat pentru înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale), Maria Costică, reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată pentru înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale) și avocata Cristina Manta, pentru complicitate la înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

Potrivit ordonanței procurorilor, în cauză există date și probe că, prin activitățile infracționale desfășurate de inculpați, activități pentru care s-a dispus reținerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane de euro).

Concret, arată anchetatorii, în perioada ianuarie 2016 — august 2017, ar fi fost constituit un grup infracțional organizat, prin care sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București ar fi fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CASMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

"În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate", precizează DNA.

Anchetatorii menționează că în dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.

AGERPRES/(AS — autor: George Onea, editor: Mihai Simionescu)