”’Eram tineri când am făcut descoperirile”, a declarat unul dintre laureaţii Premiului Nobel pentru Medicină

13
''Problema Premiului Nobel este că întotdeauna este acordat oamenilor de ştiinţă mai în vârstă, ceea ce dă impresia că cercetările sunt realizate de oameni bătrâni'', a declarat pentru AFP unul dintre cei trei câştigători ai Premiului Nobel pentru Medicină din 2019, americanul Gregg Semenza. ''Dar lucrurile nu stau aşa în cazul nostru; eram tineri când am făcut descoperirile'', a adăugat laureatul distincţiei anunţate luni.

Gregg Semenza, în vârstă de 63 de ani, este directorul programului de cercetare vasculară la Johns Hopkins University din Baltimore, Statele Unite. El avea 39 de ani când a publicat descoperirea care i-a adus Premiul Nobel. O descoperire care a dezvoltat un întreg domeniu de cercetare ce valorifică modul în care celulele corpului se hrănesc cu oxigen.

''Nu trebuie decât să îţi ţii respiraţia pentru a şti că nu poţi rezista fără oxigen o perioadă foarte lungă de timp'', a explicat cercetătorul într-un interviu acordat la câteva ore după ce a primit un telefon de la Stockholm, înainte de răsărit în Statele Unite, prin care era informat că devenise parte a celui mai exclusivist club ştiinţific din lume.

El a ratat primul apel, însă a răspuns când telefonul a sunat a doua oară. ''Eram pe punctul de a mă trezi şi eram puţin confuz'', a rememorat el. Apoi a sărbătorit cu şampanie.

''Miliarde şi miliarde de celule funcţionează şi primesc exact doza corectă de oxigen'', a explicat Gregg Semenza. ''Sistemul pe care noi l-am descoperit este mecanismul molecular al tuturor acestor lucruri'', a continuat cercetătorul.

El şi colegii săi nu şi-au imaginat că descoperirea pe care au făcut-o va deschide o uşă pentru a descifra misterele celulare ale cancerului, bolilor cardiovasculare sau a altor patologii.

Una dintre aplicaţiile cele mai concrete este destinată persoanelor care suferă de anemie, care sunt tratate în prezent cu injecţii cu eritropoietină (EPO), ceea ce este relativ dificil şi scump, a declarat omul de ştiinţă. Patru studii clinice de fază finală sunt în curs, cu 25.000 de participanţi, pentru o singură pilulă ce va permite înlocuirea aceste injecţii, probabil chiar din anul 2020 în Statele Unite (deja autorizată în China).

''O decizie arbitrară''

Cu puţin înainte de ora locală 5.00, un alt american urma să primească apelul telefonic din Suedia. William Kaelin, directorul unui laborator din cadrul Dana-Farber Cancer Institute din Boston şi profesor la Harvard Medical School.

El a văzut prefixul telefonic ''european'' ... ''iar inima a început să-mi bată foarte repede'', a declarat pentru AFP cercetătorul în vârstă de 61 de ani, cu gândul la regretata sa soţie, Carolyn, chirurg american la acelaşi institut de tratare a cancerului, decedată în urma unei tumori. ''Mi-o imaginez zâmbind de sus şi spunând: 'ţi-am zis, ţi-am zis că-l vei avea...'''.

William Kaelin a fost interesat de acest domeniu din perspectiva cancerului. El studia o maladie rară, sindromul Von Hippel-Lindau, în cazul căruia persoanele diagnosticate cu această afecţiune dezvoltă cancere în diverse organe, şi a descoperit rolul reglării oxigenului în dezvoltarea tumorilor.

''Sunt biolog în domeniul cancerului şi totuşi am contribuit la dezvoltarea unui medicament împotriva unei boli de sânge, anemia'', a spus el. ''Aşa funcţionează ştiinţa, fără ochi'', a adăugat cercetătorul.

Acestor doi sexagenari li s-a alăturat britanicul Peter Ratcliffe în cel mai exclusivist club de oameni de ştiinţă de pe planetă.

Însă, profesor Semenza este de acord cu unele voci critice la adresa premiului Nobel, potrivit cărora recompensând doar o mână de cercetători, îi ignoră pe cei care au avut contribuţii la descoperiri, majore sau minore.

''Atunci când sunt alese câteva persoane este o decizie arbitrară'', a spus el.

Pe de altă parte, ''avantajul este că pune în valoare ştiinţa deoarece oamenii nu aud prea multe lucruri despre ştiinţă în general, mai ales în Statele Unite'', potrivit cercetătorului.

Ce impact concret are acest premiu în viaţa unui cercetător? ''Nu poate face rău, asta este sigur'', a răspuns Gregg Semenza printr-un eufemism. Fără îndoială, revistele vor privi cu mai multă atenţie articolele ştiinţifice care vin din laboratorul său, a completat cercetătorul.

Premiul îi ajută pe oameni ''să înţeleagă faptul că cercetarea de bază poate conduce către noi tratamente contra afecţiunilor, motiv pentru care cercetarea de bază trebuie finanţată'', a subliniat Semenza.

Pe lângă instituţiile şi colegii cărora medicul le-a mulţumit luni, a amintit încă o persoană, căreia i-a adus un omagiu: profesoara sa de biologie din liceu. El a povestit că profesoara Rose Nelson obişnuia să le spună elevilor săi: ''Când veţi câştiga premiul Nobel, nu uitaţi că aţi învăţat asta aici!''.

Cercetătorii William G. Kaelin jr., Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza au fost desemnaţi, luni, câştigătorii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2019. Cei trei au fost recompensaţi pentru ''descoperirea modului în care celulele simt şi se adaptează la disponibilitatea oxigenului'', potrivit anunţului Comitetului Nobel. Înţelegerea acestui mecanism poate ajuta la dezvoltarea unor noi strategii de combatere a numeroase afecţiuni, inclusiv a cancerului.

Detectarea nivelului de oxigen disponibil este esenţial pentru un număr mare de afecţiuni. Descoperirile laureaţilor din acest an, care au identificat mecanismul molecular ce reglează activitatea genelor ca răspuns la diferite niveluri de oxigen, au o importanţă fundamentală pentru fiziologie şi deschid calea către noi strategii promiţătoare de combatere a anemiei, cancerului şi a multor alte boli.

Premiul Nobel valorează 9 milioane de coroane suedeze (908.000 de dolari).

Potrivit tradiţiei anuale, premiile Nobel vor fi înmânate la 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Simona Tatu, editor online: Anda Badea)