Expoziție dedicată împlinirii a 95 de ani de la sfințirea Catedralei Încoronării din Alba Iulia

6

O expoziție dedicată împlinirii a 95 de ani de la sfințirea Catedralei Încoronării din Alba Iulia, precum și de la încoronarea ca suverani ai României Mari, Ferdinand și Maria, a fost vernisată joi, la Sala Unirii, probabil ultima manifestare de acest gen, potrivit reprezentanților Muzeului Național al Unirii (MNU), înainte ca imobilul să intre în restaurare.

fd7a90da-8a55-4bb7-843d-1f4b53d43dc2

În cadrul expoziției "Catedrala Încoronării — Istorie și Har" pot fi vizionate fotografii realizate în diferite perioade ale înălțării edificiului, precum și de la actul Încoronării, din 15 octombrie 1922. Fotografiile provin atât din colecția MNU, cât și din unele private.

În cadrul vernisajului a fost prezentat și un volum intitulat tot "Catedrala Încoronării — Istorie și Har", realizat de Ionela Simona Mircea, curatorul expoziției.

"Prin text și prin documente, Ionela Mircea ne prezintă și oameni și fapte ale acelui moment, aducând trecutul în prezent. Fotografiile care abundă în acest splendid album au o imensă însemnătate, știind clar că o ilustrată sau o fotografie prețuiește mai mult decât o mie de cuvinte", a declarat, cu acest prilej, arhiepiscopul de Alba Iulia, Irineu.

La rândul său, curatorul expoziției a afirmat că este Ť un moment de a ne aduce aminte de oameni și fapte din acea perioadă ť.

Sfințită la 8 octombrie 1922, Catedrala a fost ridicată, printr-un uriaș volum de muncă, în circa un an și jumătate, cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand și Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în lăcașul de cult.

Piatra de temelie a fost pusă în 28 martie 1921, a doua zi de Paște, șantierul fiind vizitat o lună mai târziu, în 27 aprilie, de Ferdinand și Maria, cu scopul de constata stadiul lucrărilor executate.

"Inițial s-a făcut o breșă în zidurile de vest ale fortificației (construite în secolul al XVIII-lea — n.r.) și au fost demolate sediul comandantului cetății și clădirile anexe, grajduri, magazii', aflăm din volumul semnat de Ionela Simona Mircea despre locul unde a fost edificat lăcașul de cult.

Catedrala, care a fost construită după modelul Bisericii Mari a Curții Domnești din Tîrgoviște, cu planul în cruce greacă înscrisă, la care s-au adăugat detalii bizantine și neoromânești, trebuia să amintească și de fosta ctitorie a lui Mihai Viteazul, de la 1597.

Planurile de construcție ale ansamblului catedralei de la Alba Iulia au fost concepute de arhitectul Victor Ghe. Ștefănescu și au fost executate sub supravegherea inginerului Tiberiu Eremia.

Decorația interioară cuprinde lucrări de artă plastică deosebit de artistic lucrate, mai ales în partea superioară. Pictura murală în frescă, în stil neobizantin, este opera lui Costin Petrescu, autorul picturii de la Ateneul Român, și a ucenicilor săi.

În cupola centrală este pictat Iisus Pantocrator și pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului și alte scene biblice. De o parte și de alta a iconostasului, sunt așezate icoanele sfinților ierarhi mitropoliții Sava Brancovici și Ilie Iorest, cuvioșilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara și a Mucenicului Oprea Nicolae. Deasupra ușii veșmântăriei este zugrăvit autoportretul maestrului Costin Petrescu.

În pronaos sunt zugrăvite portretele lui Mihai Viteazul și a doamnei Stanca.

Iconostasul, sculptat în lemn de stejar, este împodobit cu motive florale, având registrele tradiționale cu scene biblice și icoane realizate de către pictorul Ion Norocea.

Edificiul monumental al catedralei, simbol al unității neamului, care domină orașul prin înălțimea turlelor sale, de aproape 60 de metri, este amplasat pe latura de apus a Cetății, având o amplă perspectivă spre Platoul Romanilor, locul în care, în urmă cu aproape un secol, 100.000 de români au aprobat cu entuziasm Unirea cu Țara-Mamă.

Catedrala este cunoscută și sub denumirile de Catedrala Reîntregirii Neamului și Catedrala Arhiepiscopală.

AGERPRES/ (A,AS — autor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)