Guvernul francez și-a prezentat joi proiectul de reformă pentru flexibilizarea pieței muncii pe care urmează să-l adopte în mai puțin de o lună, unul dintre punctele-cheie ale programului președintelui Emmanuel Macron, având ca obiectiv atragerea de investitori și reducerea șomajului, transmit joi AFP, dpa și EFE.
0f774b8b-9ac5-4f46-8b8a-8bed2e807c8c
Premierul Edouard Philippe și ministrul muncii, Muriel Pénicaud, au calificat reformele drept "ambițioase, echilibrate și echitabile".
Compusă din 36 de măsuri, legislația va oferi companiilor o mai mare flexibilitate în negocierea condițiilor de muncă, va stabili o limită de compensare pentru lucrătorii care au fost concediați în mod incorect, conform unei decizii judecătorești, și va reduce numărul comitetelor muncitorești.
Reformele au ca scop să sprijine economia Franței — a doua ca importanță în zona euro — și să combată șomajul, care se situează la circa 10%. Ministrul muncii a insistat că, pentru prima dată, schimbările vizează cu precădere întreprinderile mici și mijlocii.
Actuala lege a muncii din Franța a fost văzută adesea de patronat și de investitorii străini drept o piedică în calea creării de locuri de muncă, a declarat Edouard Philippe la prezentarea pachetului de reforme.
Emmanuel Macron, care a subliniat caracterul "ambițios" și "eficient" al reformei pentru "a reduce șomajul masiv", a recunoscut că, pentru a da rezultate, este nevoie de 18 până la 24 de luni. În opinia sa, problema sistemului actual este că "îi protejează foarte bine" pe cei care au "un contract stabil, în detrimentul excluderii complete a celorlalți", tinerii și muncitorii puțin calificați.
Pe fondul reticențelor celor care acuză executivul că slăbește drepturile lucrătorilor — sindicatul CGT a convocat o grevă pentru 12 septembrie, iar stânga radicală va organiza un protest la 23 septembrie — premierul Philippe a asigurat că "Franța este un stat al bunăstării sociale și va continua să fie".
"Obiectivul nostru este să facem mai clare și mai sigure normele care se aplică", precum și de a oferi "simplitate" investitorilor care se plâng de "incertitudinile" dreptului muncii din Franța. Și, cu toate că a recunoscut că actuala legislație a muncii "nu este prima cauză a șomajului în Franța", Philippe a subliniat că, în practică, aceasta "nu protejează eficient" salariații și nu favorizează crearea de locuri de muncă.
Reforma muncii a fost salutată de patronat. Președintele Confederației întreprinderilor mici și mijlocii (CPME), Francois Asselin, a lăudat măsurile "îndeosebi de pragmatice", în timp ce președintele Medef (o puternică organizație patronală), Pierre Gattaz, a salutat "o primă etapă importantă" pentru "a răspunde încrederii directorilor de companii".
Însă sindicatele s-au dovedit mai puțin entuziaste. "Toate temerile noastre sunt confirmate (…) este sfârșitul contractului de muncă", a declarat Philippe Martinez de la CGT, unul dintre principalele sindicate franceze. Iar liderul sindicatului CFDT, Laurent Berger, deși s-a felicitat că a obținut câștig de cauză "în mai multe puncte importante", și-a exprimat în același timp "decepția profundă" față de noua legislație.
În ceea ce privește eșicherul politic, Franța nesupusă (stânga radicală) a denunțat "un regres", iar Partidul Socialist a anunțat că nu poate susține "dezechilibrul în relația dintre angajatori și salariați". Extrema dreaptă a acuzat "o escrocherie intelectuală" și o precaritate crescută, "aplicarea servilă a ortodoxiei bruxelleze", în timp ce dreapta a deplâns lipsa de suflu a reformei, recunoscând totuși "progresele de bun simț". Doar centriștii din Mișcarea Democratică (MoDem) au aplaudat "un text echilibrat" și "progrese puternice și semnificative".
AGERPRES/(AS — autor: Gabriela Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
