INTERVIU Liviu Jicman (directorul Muzeului Cotroceni): Lucrurile și creațiile relevante, doar în cooperare cu ceilalți actori culturali

41

Directorul general al Muzeului Național Cotroceni, Liviu Jicman, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că lucrurile și creațiile relevante în domeniul cultural pot fi realizate doar în cooperare cu ceilalți actori de profil, pledând, în acest context, pentru colaborarea instituțiilor publice cu sectorul independent.

56654294-a537-4bc3-b177-643ed6d465f6

În interviu, Jicman vorbește despre concursul de design de obiect "Cotroceni creativ", a cărui dată limită de înscriere este 25 august, despre premiile și oportunitățile oferite de participare la această competiție.

AGERPRES. Domnule director general, în urmă cu o lună, instituția pe care o conduceți a lansat concursul de design de obiect intitulat "Cotroceni creativ". De unde a pornit ideea acestei competiții și ce urmărește ea?

Liviu Jicman: Ideea a apărut din două surse. Pe de-o parte, am simțit că este nevoie ca magazinul nostru de prezentare să aibă o amprentă mai bine definită cu obiecte care să fie definitorii pentru Muzeul Cotroceni, pentru acest ansamblu, pentru cultura bucureșteană — de ce nu? — și pentru cultura națională și, sigur, identitatea instituțională să fie mai prezentă, astfel încât să existe, indirect, o mai bună promovare a muzeului, iar vizitatorii să plece cu o amintire reprezentativă după vizita la noi.

Pe de altă parte, ideea a plecat dintr-o nevoie pe care am identificat-o în general și chiar înainte de a veni aici și cu atât mai mult din această postură, de colaborare, de parteneriat între sectorul public, respectiv instituția publică pe care o reprezentăm, și sectorul independent din domeniul culturii, cel privat. Este o convingere pe care o am că soluția este aceea de colaborare între aceste două segmente, că nu ar trebui să definim neapărat o competiție între sectorul independent și cel de stat, ci să punem împreună resursele creative, resursele logistice pe care le avem, cu atât mai mult cu cât ele sunt de multe ori limitate. Și mă refer acum la resursele materiale.

Chiar citind site-ul AGERPRES, vedeam zilele trecute o știre despre faptul că România este, din păcate, pe ultimul loc în Europa din punct de vedere al sumei brute de investiție în cultură și, din fericire, nu mai suntem (sectorul cultural — n.r.) pe ultimul loc la buget, deci asta nu se explică strict procentual, ci și prin investiția pe care noi, ca țară, decidem s-o facem în cultură.

În condițiile acestor resurse limitate, cred că e foarte important ca sectorul independent, care reușește cu eforturi mari să realizeze lucruri foarte frumoase, să fie susținut și, la rândul lui, să susțină activitatea instituțiilor publice din domeniul culturii și, în cazul nostru, activitatea Muzeului Cotroceni.

AGERPRES: Cine poate participa la concurs? Vorbeați de sectorul creativ. Vă așteptați o participare de un anumit fel?

Liviu Jicman: Orice persoană are dreptul să participe, invitația este deschisă tuturor. Sigur că mizăm poate pe creativitatea tinerilor artiști și am încercat să promovăm proiectul cu predilecție în zona universităților, a tinerilor care doresc să urmeze o carieră în domeniul creativității, fie că sunt din zona artelor plastice, fie că sunt din zonele designului sau arhitecturii. Dar concursul este deschis profesioniștilor și neprofesioniștilor și cei care vor avea (…) cele mai interesante proiecte, propuneri și idei vor fi desemnați câștigători și vor putea și ulterior să colaboreze cu noi în ceea ce privește obiectele pe care le avem expuse în cadrul magazinului de prezentare.

AGERPRES: Pot participa și echipe în competiție?

Liviu Jicman: E, într-adevăr, o întrebare care ni s-a mai adresat. Da, pot participa și echipe cu singura condiție să existe un coordonator asumat al acelei echipe, care reprezintă proiectul și echipa. Pentru că având în vedere că acest concurs este definit în așa fel încât, practic, premiul include și partea de producție a obiectului, dar și premiul propriu-zis, deci nu este împărțit în două părți distincte, sigur că este nevoie de cineva care să-și asume acest rol de reprezentant al echipei respective și de gestionare a premiului și a responsabilităților, până la urmă, care decurg din participarea la concurs.

AGERPRES: Să revenim la concurs. Care este tema și în ce va consta concursul și care este calendarul de desfășurare?

Liviu Jicman: Am lansat acest apel de proiecte în iunie. Deja pot spune că n-a mai rămas așa de multă vreme până la data limită a înscrierilor, 25 august, deci îi încurajez pe toți cei interesați să aplice cât mai curând. Voi trece câteva informații în revistă, dar îi invit pe toți cei interesați să intre pe site-ul Muzeului Cotroceni să caute "Cotroceni creativ" și să intre pe site-ul The Institute, un partener, considerăm noi, foarte relevant unde se pot depune și aplicațiile, de altfel, pentru că acolo vor găsi toate informațiile necesare, regulamentul complet și răspunsuri la diverse întrebări.

AGERPRES: În regulamentul competiției afirmați că obiectele trebuie să fie "reprezentative pentru muzeu". Ce presupune această sintagmă, dat fiind specificul instituției pe care o conduceți, de fostă reședință regală, monument istoric reprezentativ pentru arhitectura românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea?

Liviu Jicman: Aceste obiecte (…) sunt destinate prezentării finalmente în magazinul nostru și trebuie să fie reprezentative pentru Muzeul și Ansamblul de la Cotroceni, pentru istoria acestui loc de care se leagă și viața unor importante personalități din istoria noastră și a unor nume relevante pentru cultura noastră, pentru politica și traiectul României din ultimul veac, elemente definitorii pentru arhitectura românească sau pur și simplu — vreau să las ușa cât mai larg deschisă ideilor posibililor participanți — orice consideră ei că ar fi relevant în acest sens.

AGERPRES: Ce fel de obiecte vă așteptați să fie propuse? Mari, mici, suveniruri?

Liviu Jicman: Aici, de asemenea, am avut o dezbatere pentru că ne-am gândit dacă să stabilim un buget de producție efectiv al fiecărui obiect și am convenit să nu facem asta, astfel încât să lăsăm o marjă cât mai largă de decizie a concurenților. Dacă vor dori să facă un obiect mai mic, dar care presupune o manoperă mai importantă, sau dacă vor dori să propună un obiect mai mare, a cărui producție are costuri mai ridicate, dar în această limită de buget al premiului. De aceea am spus că trebuie să fie minim 40 de obiecte produse de către câștigători în a doua etapă, pentru că etapa de jurizare va începe odată cu încheierea depunerii proiectelor și va dura până pe 4 septembrie, după care vom anunța câștigătorii și vom lăsa o lună, până pe 5 octombrie, pentru producerea acestei prime serii de obiecte, care urmează să fie pusă în vânzare în cadrul magazinului.

AGERPRES: Cine va face parte din juriu și cum se va face jurizarea?

Liviu Jicman: Am încercat să avem un juriu cât mai aproape de obiectivele concursului și de aceea am invitat specialiști în domeniu, pe de o parte, și, pe de altă parte, reprezentanți ai muzeului, în această listă fiind inclus și eu. Ne bazăm în primul rând pe prezența specialiștilor în domeniul designului, care sunt membri ai juriului, și pe expertiza lor, pentru că am vrut să fie o analiză cât mai obiectivă și independentă a proiectelor aflate în concurs.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu aceste obiecte, practic mici opere de artă, după încheierea competiției?

Liviu Jicman: După încheierea competiției, ele vor fi expuse în cadrul programului Diploma, iar această primă serie va fi prezentată în magazinul nostru de suveniruri. Ceea ce ne dorim este însă să existe o colaborare pe termen lung cu participanții la concurs și, sigur, acest subiect va constitui și obiectul unei discuții separate cu ei după competiție. Asta dacă și ei vor dori, pentru că nu ne dorim să avem o serie limitată a acestor obiecte, ci sperăm să avem o colaborare de lungă durată cu autorii lor care să fie avantajoasă pentru ambele părți și pentru activitatea muzeului, dar și pentru afirmarea lor ca autori și ca realizatori a acestor obiecte. De ce nu, poate că proiecte care nu vor fi între cele cinci câștigătoare ar putea intra într-o colaborare viitoare.

AGERPRES: Considerați că particularitățile instituției dumneavoastră — existența Bisericii Cotroceni din curtea interioară a instituției, dar și funcționarea unei aripi a palatului ce găzduiește muzeul drept reședință a Administrației Prezidențiale — vor influența, într-un fel sau altul, imaginea obiectelor realizate?

Liviu Jicman: Cred că da. E o șansă pe care Muzeul Național Cotroceni o are tocmai pentru că are o sferă de referință extinsă. Este un muzeu, în primul rând, cu o foarte bogată și reprezentativă istorie, dar este și o instituție relevantă în domeniul artei și în special al artei decorative și al arhitecturii. Toate aceste elemente pot fi folosite și la acest concurs. Este, cum bine ați menționat, un loc reprezentativ pentru etapele prin care România a trecut nu doar în ultima sută de ani, chiar înainte de asta, în perioada anterioară întemeierii României Mari, dar foarte relevantă pentru perioada următoare după Marea Unire, pentru că a constituit, în diverse etape ale istoriei, (…) centrul politic al țării — iată, și în perioada monarhiei, dar și în cea contemporană nouă, a republicii de după 1989. Este un loc relevant și din punct de vedere al legăturii dintre o reședință domnească, regală și biserică, întotdeauna aproape de Familia Regală, Mănăstirea de la Cotroceni care a fost aici într-o primă etapă a acestui ansamblu. Sunt multe perspective la care cineva se poate gândi atunci când vizitează Palatul Cotroceni și, desigur, atunci când va participa la acest concurs.

AGERPRES: Designul de obiect propus în cadrul concursului poate fi reprodus de către câștigători fără implicarea Muzeului Național Cotroceni?

Liviu Jicman: În cazul proiectelor câștigătoare care vor primi premii sigur că în momentul în care vor fi decernate acele distincții vor exista anumite condiții. Pe de o parte, va exista condiția aceea a producerii a unei serii de minim 40 de obiecte. Aici trebuie să fac o paranteză. Am spus minim 40 de obiecte pentru că, în funcție de tipul de obiect, în cadrul dosarului de proiect va fi o argumentație referitoare la costurile de producție, chiar dacă premiul este unul global. Revenind, există această primă serie care trebuie produsă, după care există și 100 de obiecte pe care noi vrem să o producem în colaborare cu persoana sau cu echipa care a aplicat fără ca aceasta să suporte costurile de producție, dar revenindu-ne drepturile de a comercializa această serie suplimentară de 100 de obiecte. După care, sigur că va fi la latitudinea autorului proiectului cum își gestionează mai mica sau mai marea creație artistică, dacă va dori să rămână într-un parteneriat și într-un contract de colaborare cu Muzeul Cotroceni sau va dori să o folosească independent de noi.

AGERPRES: Pentru că a venit vorba de premii, în ce vor consta ele și cine va suporta bugetul alocat acestora?

Liviu Jicman: Proiectul "Cotroceni creativ" se bazează pe o finanțare obținută de la Administrația Fondului Cultural Național. Ne bucurăm că aplicația noastră a fost declarată câștigătoare în cadrul concursului de finanțări organizate de AFCN. Premiile sunt toate egale. Sunt cinci premii, egale ca sumă, în valoare de 10.000 de lei și care vor fi oferite parte de Muzeul Național Cotroceni, prin intermediul acestei finanțări de la AFCN, și o altă parte de către ceilalți doi parteneri ai noștri — CreArt — Centrul de Creație al Municipiului București și Castel Film, care oferă primul 10.000 de lei și celălalt 5.000 de lei.

AGERPRES: Potențialii concurenți au avut posibilitatea unei documentări prealabile, au putut vizita muzeul?

Liviu Jicman: Dacă doresc, participanții la concurs au ocazia să viziteze gratuit Muzeul Cotroceni, ca să se inspire. Informații sau imagini pot găsi și pe site-ul instituției noastre. Facem acest apel ca să se grăbească să ne viziteze în acest scop, pentru că mai sunt aproximativ două săptămâni până la încheierea perioadei de înscriere a proiectelor. Deci, o vizită ar trebui făcută rapid, astfel încât aceștia să aibă timp să și producă și să depună dosarul respectiv.

AGERPRES: Ați primit astfel de vizite?

Liviu Jicman: Am primit vizite și asta mă încurajează să cred că interesul pentru concurs este unul important, că vom avea suficiente aplicații. Desigur, îmi doresc să avem cât mai multe, pentru că am avut această temere că fiind o perioadă de vară, de vacanțe, poate nu vom găsi cele mai bune canale de comunicare. Dar semnalele pe care, deocamdată, le avem sunt că există un interes important pentru concurs și sper ca el să crească până pe 25 august, materializându-se în numărul proiectelor înregistrate.

AGERPRES: În funcție de rezultatele concursului vă gândiți să reluați, într-un fel sau altul, inițiativa organizării unei noi competiții?

Liviu Jicman: Da. Nu vreau să anunț de acum acest lucru pentru că nici noi nu l-am stabilit, dar, cu siguranță, că ne dorim să continuăm cumva această inițiativă. Ne dorim ca acest concept "Cotroceni creativ" și semnalul de colaborare cu sectorul independent să continue într-un fel sau altul. Poate că și feedback-ul pe care-l vom primi de la participanții la concurs ne va arăta care este cea mai bună cale de colaborare în anul viitor și în anii următori a acestei inițiative.

AGERPRES: Cum veți marca, la anul, Centenarul Marii Uniri de la 1918?

Liviu Jicman: Ne dorim ca proiectele pe care le avem în vedere pentru anul viitor, care este unul de referință, fiind și sărbătoarea Centenarului Marii Uniri, să fie, în primul rând, colaborări cu instituții și parteneri importanți. Le pregătim încă din această toamnă, astfel încât ele să fie deja validate înainte de sfârșitul anului pentru 2018 și ne dorim să nu le realizăm fiecare pe cont propriu. Poate că este inclusiv un mesaj pe care îl putem transmite peste timp, într-un moment în care sărbătorim Unirea, că lucrurile și creațiile relevante pot fi făcute doar în cooperare cu ceilalți actori culturali.

AGERPRES/(A — autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)