Ionuţ Vulpescu, analiză dură a crizei din PSD şi a eşecului din 2019: „Confiscarea partidului și a guvernării de către Dragnea a dus la izbucnirea unui război civil”

17

Președintele interimar al Consiliului Național al PSD, Ionuț Vulpescu, a dat publicităţii, pe blogul personal, un raport în care identifică 40 de motive pentru care partidul a pierdut alegerile din 2019.

Citeşte AICI raportul integral privind criza din PSD

Fostul ministru afirmă că raportul la care a lucrat "este un exercițiu de sinceritate în primul rând cu sine însuşi, dincolo de orice datorie morală sau profesională".

"E un risc asumat. Însă doar așa partidul va rămâne viu. Documentul de față prezintă echidistant ceea ce s-a făcut bine în plan economic, social și politic, de către PSD, în ultimii ani, dar mai ales ce s-a făcut rău. Am obținut, în urma acestei analize, 40 de probleme care au împiedicat să se vadă binele de atâta rău. Sunt 40 de motive pentru care electoratul și-a retras votul de încredere față de noi", spune social-democratul.

Potrivit lui Vulpescu, "PSD are nevoie de reforma structurii ideologice, reluarea procesului de democratizare a partidului, revitalizarea TSD pentru a deveni un for politic atractiv pentru tânăra generație, respectiv de organizarea alegerilor libere și corecte pentru funcțiile de conducere din organizațiile locale".

"Am pierdut îndemânarea de a produce lideri politici și de a forma oameni politici care să asigure generații sănătoase ale social-democrației", mai spune Vulpescu.

Raportul se intitulează "PSD, ÎNCOTRO? 2016-2019 ANALIZA EVOLUȚIEI ELECTORALE A PSD".

Care sunt eşecurile perioadei 2012-2019

Potrivit lui Vulpescu, partidul nu a avut nici forța, nici imaginația, de a-și proiecta imaginea în viitor.

"Am trăit de pe o zi pe alta, am amânat decizii importante, am ignorat schimbările din societate și, mai ales, impactul noilor tehnologii. Nu, o țară, un partid, nu se conduc pe Facebook sau pe Twitter, deși rețelele de socializare sunt cutii de rezonanță, care amplifică impactul politicilor publice și al deciziilor greșite. Nu am știut să profităm de ele pentru a avea un dialog onest cu largi categorii de cetățeni, pentru a înțelege cum s-a schimbat o mare parte a societății, ce nevoi și ce așteptări au membrii acestor grupuri sociale".

Potrivit lui Vulpescu, anul 2012 este anul în care victoria USL a fost posibilă nu doar datorită electoratului propriu al PSD și al PNL, ci și emergenței unui nou electorat, care atunci s-a identificat cu USL: un electorat cu nevoi de stânga în plan social, și cu nevoi de dreapta în plan economic.

"Noi am creat și crescut electoratul USR și PLUS, electorat care, după ce ne-a oferit cea mai concludentă victorie la legislative din istoria PSD, în amintirea USL, a început brusc să ne părăsească. Pentru că, de fapt, avea alte așteptări, alte priorități pe agenda sa", spune acesta.

Vulpescu se referă la protestele ample declanşate de Ordonanţa 13, imediat după ce PSD a preluat guvernarea.

"Am greșit văzând în acele manifestații doar expresia refuzului Opoziției de a recunoaște rezultatele votului din decembrie 2016. A fost și acest lucru, dar principalul mesaj a fost altul: ,,Vrem o țară ca afară!”. Cu alte cuvinte, ,,Vrem să trăim, nu doar să supraviețuim!”. Este expresia nevoilor clasei de mijloc românești, în ascensiune", mai spune Vulpescu, despre proteste.

Vulpescu: "În ultimii trei ani, cel mai mare adversar al PSD a fost însuși PSD"

Social-democratul afirmă că "promovarea unor comunicatori cu un grad extrem de scăzut de încredere a făcut ca aceștia să „tragă” partidul în jos în preferințele electoratului și să decredibilizeze guvernarea".

"Confiscarea partidului și a guvernării de către președintele său a dus la izbucnirea unui ,,război civil” în urma căruia, pentru prima dată în istoria politicii românești, un partid și-a dat jos propriul guvern prin moțiune de cenzură. Iar apoi, câteva luni mai târziu, a forțat demisia unui alt prim-ministru, chiar în ajunul vizitei istorice a prim-ministrului Japoniei, care nu s-a putut întâlni cu omologul său", spune Vulpescu.

El arată că, mai grav este că PSD a permis adversarilor săi politici să extindă acuzațiile aduse conducerii partidului către simpatizanții săi.

"A apărut în spațiul public o nouă insultă: „ești pesedist!”, constituită ca sursa unei campanii de public shaminga electoratului de stânga, în vederea manipulării psihologice a celor care au „#afinitățiPSD”, spune preşedintele interimar al Consiliului Naţional al PSD.

Vulpescu mai arată că "fostul șef al partidului, Liviu Dragnea, și-a cerut, la un moment dat, iertare „miilor de români care stau în pușcărie pe un articol neconstituțional”, dar "niciodată nu și-a cerut scuze milioanelor de simpatizanți PSD care au ajuns să fie stigmatizați de vecinii, colegii sau chiar prietenii lor".

PSD a pierdut masiv votul tinerilor, în special în favoarea Alianței 2020 USR+PLUS

Potrivit lui Vulpescu, sacă în 2016, o treime din cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani au votat PSD, în 2019 această categorie s-a redus de trei ori, în ciuda unei guvernări care a adoptat destul de multe măsuri în favoarea tinerilor.

"Asta deoarece, prin acțiunile sale, într-o lume dominată de dialog, deschidere și comunicare, PSD a ales calea opusă. Electoratul nemulțumit de PSD a migrat către PNL și Pro România, în timp ce Alianța 2020USR+PLUS a reușit să aducă la vot un electorat nou, tânăr, educat, cu venituri ridicate și implicat activ în susținerea preferaților săi", explică social-democratul.

40 DE PROBLEME ACUMULATE DE PSD
Erodarea identității politice social-democrate. Distanțarea, până la izolare, a unor lideri ai partidului față de social-democrația europeană Scăderea reprezentativității sociale a partidului PSD a renunțat în mare măsură la promovarea pe bază de competență. Partidul a ajuns să fie construit politic pe principii clientelare și de nepotism Federalizarea partidului, ca urmare a slăbirii resurselor centrale de expertiză. Intrarea PSD în logica discursului de dreapta prin care asistența socială este considerată pomană electorală Valorile tradițional-conservatoareau devenit, în ultimul timp, singura tușă folosită în discursul public al PSD, în detrimentul valorilor social-democrației europene și al abordărilor modernist-progresiste Minimalizarea rolului Institutului Social Democrat ”Ovidiu Șincai” (ISD), până aproape de anulare Încălcarea statutului PSD în nenumărate rânduri Realizarea listelor de candidați pe alte criterii decât cele referitoare la apartenența la PSD și activitatea în cadrul partidului sau la competență Lipsa dialogului intern și alungarea unor membri importanți au dus la formarea unor alternative politice la PSD Impunerea de la centru, și nu alegerea liberă și locală, a președinților organizațiilor județene și a conducerilor de organizații specifice –cum este cazul TSD Îndepărtarea foștilor președinți ai partidului, care nici nu au fost invitați la congreseși alte acțiuni publice, minimalizând sau anulând rolul lor consultativ Transformarea TSD într-o structură lipsită de putere și de relevanță Folosirea funcțiilor publice în negocieri politice, ceea ce a dus la numirea unor persoane în funcții pentrucare nu aveau nicio pregătire Evaluarea guvernării și a politicilor publice a fost preluată de persoane/ structuri parazitare Izolarea partidului pe scena politică și politica de alianțe deficitară Reforma justiției și politica penală PSD, acuzat că ar fi „Partidul penalilor” Înlăturarea prin forță a doi prim-miniștri social-democrați, unul prin moțiune de cenzură, și schimbarea unui număr record de miniștri, aproape 100, în nici trei ani Ample proteste privind contestarea guvernării. Folosirea Guvernului, dar și a resurselor partidului, pentru interese personale Controversele și slăbiciunile asociate cu intenția de a muta sediul ambasadei din Israel Discursul ambiguu, aparent anti-occidental și anti-companii străine, din motive electorale, care a dus la neînțelegeri în relațiile cu partenerii externi, atât instituționali, cât și politici Personalizarea politiciiexterne. Izolarea la nivel european Modul dezastruos în care a fost gestionată aniversarea Centenarului Marii Uniri Lipsa investițiilor în proiecte aducătoare de locuri de muncăși de venit pe durate mai lungi de timp Dezvoltarea infrastructurii de transport Aproape o treime (32,5%) din populația țării se află sub pragul minim de sărăcie Ne aflăm la coada clasamentelor europene ale performanțelor elevilor și studenților Insuficienta aplecare asupra problemei crizei climatice Întârzieri în ceea ce privește absorbția fondurilor europene Lipsesc politicile care să vizeze „noul proletariat” –corporatiștii PSD nu trebuie să ignore automatizarea muncii și efectele acesteiaasupra locurilor de muncă În ultimii ani, PSD a pierdut contactul cu zone și grupuri socio-profesionale care îi ofereau legitimitate Excluderea din lista de priorități a domeniului CDI(cercetare-dezvoltare-inovare) PSD rămâne ancorat în zona electoratului tradițional, ceea ce îi asigură supraviețuirea politică, dar aceasta nu este o opțiune validă pe termen mediu și lung Evoluția electorală a PSD impune o discuție extrem de serioasă, rațională, fără patimă, orientată spre identificarea de soluții pentru a evita erodarea suplimentară Rezultatul alegerilor prezidențiale (turul I, cel care relevă votul politic) confirmă evoluția electorală negativă a PSD