„Miercurea albă” în Parlament, la un an de la condamnarea lui Liviu Dragnea. Şapte inițiative de modificare a Codurilor penale au fost respinse cu scandal

36

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, definitiv, mai multe proiecte de lege depuse de PSD, în perioada în care la şefia partidului se afla fostul lider Liviu Dragnea, în prezent condamnat pentru corupţie.

Paradoxal, şedinţa de plen a fost condusă de Florin Iordache, cel care, în 2017, când era minsitru al Justiţiei, a iniţia celebra Ordonanţă 13.

Printre proiectele respinse se află şi cel privind amnistia şi graţierea, semnat de Cristiana Anghel, de la Partidul Conservator, în anul 2015 şi care rămăsese blocat în comisia juridică.

Solicitarea de a se supune la vot respingerea proiectelor de lege a venit din partea liderului deputaţilor PNL, Florin Roman.

"Astăzi PNL dă şansa unei victorii pentru români. Aceste proiecte au ajuns pe ordinea de zi pentru că am solicitat noi pentru a fi respinse. Astăzi nu am fi discutat aceste bombe toxice dacă nu ar fi cerut PNL. (...) Este o zi istorică pentru PNL, se vorbea de marţea neagră acum se va vorbi de miercurea albă. Se împlineşte un an de la întemniţarea lui Liviu Dragnea. (...) Lucrurile astea se închid pentru că PNL a solicitat punerea pe ordinea de zi şi a găsit înţelegere. Este cadoul pe care PNL îl face românilor care au luptat în stradă", a susţinut Roman.

Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a afirmat că proiectele nu ar fi ajuns pe ordinea de zi dacă nu propuneau social-democraţii.

"Niciunul dintre noi nu suntem iniţiatori. Mă bucură faptul că împreună, prin consens, pentru că eu am propus introducerea pe ordinea de zi, respingem aceste iniţiative legislative aberante, toxice", a spus Simonis.

El a transmis PNL că "nu poate să acuze PSD pentru iniţiative depuse acum 6 ani şi să nu pomenească proiectul privind executarea la domiciliu a pedepselor de 7 ani, depus de PNL".

Deputatul USR Cătălin Drulă a menţionat că cei de la USR au luptat pentru eliminarea acestor proiecte, nu cei de la PNL.

"Noi suntem aici să reprezentăm cetăţenii, eram în stradă şi vom lupta să nu mai avem penali în funcţii publice", a spus Drulă.

Deputatul PNL Pavel Popescu s-a declarat deranjat de afirmaţiile parlamentarilor USR.

"Respingerea proiectelor toxice cu caracter penal este un lucru bun. Mă deranjează faptul că timp de 3 ani şi jumătate colegii USR nu au reuşit să renunţe la conceptul de castitate politică", a susţinut Popescu.

În replică, deputatul Stanciu Viziteu a spus că USR nu îşi vinde idealurile.

"E adevărat, noi nu avem cazuri de corupţie, nu am promovat iniţiative care să-i apere pe corupţi. (...) Nu suntem la fel ca voi, nu ne vom vinde idealurile, nu ne vom vinde socialiştilor cum faceţi voi, dar coabităm pentru binele românilor", a transmis deputatul USR.

Liderul Pro România, Victor Ponta, a intervenit şi a susţinut că este necesar un echilibru şi trebuie pedepsiţi şi procurorii abuzivi.

"Mi-am propus să fiu şi eu la fel de ipocrit şi de atent, să laud lupta anticorupţie a doamnei Gorghiu care tocmai şi-a numit soţul într-o funcţie de zeci de mii de euro. (...) Să-i facem statuie lui Portocală? Că trei ani de zile am stat la tribunal până când trei judecători au spus că acuzaţiile la adresa mea erau nişte făcături politice. Îmi vine să vomit. Vreţi să facem o statuie lui Portocală. Am înţeles că trebuie să acceptăm că toţi parlamentarii sunt corupţi, că toţi primarii sunt corupţi şi aşa mai departe. Pierdeţi echilibrul! Trebuie toţi politicienii corupţi să plătească pentru asta, dar şi toţi procurorii care fac dosare politice", a afirmat Ponta.

Ce proiecte au fost respinse
Un proiect iniţiat în 2014 de senatorul PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului penalm care prevedea că dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă. Un proiect de lege de modificare a Codului penal care prevedea ca, în cazul stabilirii unei pedepse numai cu închisoarea, să se aplice pedeapsa cea mai grea, la care să se adauge un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fără să se depăşească încă o dată limita maxim specială prevăzută pentru infracţiunea stabilită ca fiind cea mai grea. O propunere legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul includerii în categoria funcţionarilor publici, în înţelesul Codului penal, a parlamentarilor şi a preşedintelui României. Un proiect de modificare şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, iniţiat în 2015 de senatorul PSD Şerban Nicolae care avea ca obiect de reglementare: redenumirea măsurilor preventive cele mai grave din arestarea preventivă şi arestul la domiciliu în arestul sever şi arestul la domiciliu. Un proiect privind graţierea unor pedepse privative de libertate, iniţiat în 2015 de fostul senator Cristiana Anghel. Iniţiativa legislativă reglementa amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse. Un proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală iniţiat în 2017 de mai mulţi parlamentari de la UDMR, careprevede, între altele, ca înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive, declaraţiile publice şi deciziile oficiale provenind de la autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate . Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să-şi dovedească nevinovăţia, respectiv are dreptul de a nu se autoincrimina şi de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale Proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, iniţiat în 2017 de mai mulţi senatori PNL, printre care şi Alina Gorghiu.

Toate proiectele au primit vot de respingere, Camera Deputaţilor fiind for decizional.