PATRIMONIU Cetatea Neamţului – malpraxisul băgat sub ”preşul” Centenarului

24

Mai vine o iarnă peste un simbol, deja mutilat, al judeţului. A nins generos pe zidurile care oricum musteau, în ciuda secetei din toamnă. Vine 1 decembrie. Sărbătorim Centenarul, într-o societate perfect dezarticulată, a cărei ultimă preocupare ar putea fi, măcar declarativ, grija faţă de un monument care suferă, mut şi ignorat. A creat emoţie publică moartea ursului Max – un animal cu ochii găuriţi cu andreaua şi cu ghearele şi colţii tăiaţi, ca să devină ”apt” de făcut poze cu turiştii, fără să reacţioneze, fără să ştie ce i se întâmplă. Cetatea Neamţ a devenit un loc de făcut poze cu turiştii. Cu manechine care încă se ţin bine, pentru că plasticul rezistă umezelii. Sub ziduri din care se prelinge apa şi desenează ”hărţi”. Lângă vitrinele din monetărie, veşnic aburinde sau lângă traseele instalaţiei electrice, acoperite în grabă cu nişte ciment, care permite apei să iasă pe undeva.

Turiştii – la fel ca aceia care se fotografiau lângă Max – poate nici nu realizează că ”distracţia” lor se consumă într-un spaţiu profund mutilat. Cetatea Neamţ se înscrie, regretabil, în definiţia uşor cinică dată culpei medicale de comisarul Vitalie Josanu, ofiţer de patrimoniu cu multe experienţe în spate: ”Suntem ca în cazurile de malpraxis. Degeaba a murit pacientul, degeaba se zbate familia, dacă stabilește Colegiul Medicilor că s-a făcut totul ca la carte, nimeni nu e vinovat”.

Am scris despre cetatea suferindă cel puţin două texte, care ar fi contat într-o ţară normală. Am atras atenția că se surpă Cetatea și am invitat oficial Ministerul Culturii s-o salveze de ”specialiști”. Am tras semnalul de alarmă, a fost preluat de presa centrală şi… nu s-a întâmplat nimic. Viteza cu care se schimbă miniştrii Culturii la Capitală probabil nici nu face faţă multitudinii de probleme din teritoriu. Cel puţin de când s-a dezvoltat o reţea de ”băieţi deştepţi” din construcţii, care s-a pus pe restaurat cetăţi, memoriile trimise la minister de prin judeţele patriei nu ajung să fie parcurse de o persoană cu putere de decizie, care să dispună măsuri înainte de a fi schimbată din funcţie. Pe 19 noiembrie 2018, a fost înlocuit, din nou, ministrul Culturii.

Lista miniștrilor, din 2012 încoace, după un mandat longeviv de 3 ani al lui Kelemen Hunor, arată exact astfel:

  • 7 mai – 25 iunie 2012 – Mircea Diaconu (PNL), cu ocazia formării Guvernului Ponta
  • 25 iunie – 21 decembrie 2012 – Puiu Hașotti
  • 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2013 – Daniel Constantin Barbu (PNL) , cu ocazia formării Guvernului Ponta 2
  • 17 decembrie 2013 – 26 februarie 2014 – Gigel Știrbu (PNL)
  • interimat asigurat de Ministrul Delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică Mihnea Costoiu
  • 5 martie – 9 octombrie 2014 – Hunor Kelemen (UDMR), cu ocazia formării Guvernului Ponta 3
  • interimat asigurat de Victor Ponta
  • 24 noiembrie – 17 decembrie 2014 – Csilla Hegedüs (UDMR)
  • 17 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 – Ionuț Vulpescu (PSD), cu ocazia formării Guvernului Ponta 4
  • 17 noiembrie 2015 – 3 mai 2016 – Vlad Alexandrescu (Independent), cu ocazia formării Guvernului Cioloș
  • 3 mai 2016 – 4 ianuarie 2017 – Corina Șuteu (Independent)
  • 4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017 – Ionuț Vulpescu (PSD), cu ocazia formării Guvernului Grindeanu
  • 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 – Lucian Romașcanu (PSD), cu ocazia formării Guvernului Tudose
  • 29 ianuarie 2018 – 19 noiembrie 2018 – George Ivașcu (Independent), cu ocazia formării Guvernului Viorica Dăncilă
  • 19 noiembrie 2018 – nu se ştie dacă mai puţin de un an – Daniel Breaz, profesor universitar, matematician.

* Un memoriu ”matematic”

Pe 25 octombrie 2016, arhitectul Iulian Diaconescu, un specialist recunoscut, a făcut o inspecţie la Cetatea Neamţului. Observațiile sale au fost incluse într-un memoriu pe care Rocsana Josana, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț l-a trimis, de la sfârșitul lui 2016, la Ministerul Culturii. Au trecut deja doi ani și n-a primit niciun răspuns ministerial. În schimb, Institutul Național al Patrimoniului a informat-o că va constitui o comisie de specialiști, pe care o va trimite la fața locului. Se pare că sunt greu de găsit suficienți specialiști încât să inspecteze o cetate, pentru că nici până acum comisia de care făcea vorbire INP n-a ajuns în județul Neamț. Iar cetatea, lăsată complet ”descoperită” în fața ploilor și a zăpezilor, se degradează, tăcut, în fiecare anotimp.

Concluziile arhitectului Iulian Diaconescu sunt tot atâtea semnale de alarmă:

Zona exterioară:

S-au constatat desprinderi de elemente, din zidăria monumentului, cauzate în special de infiltrații de apă, și, evident, gelivitate.

Zona curte interioară:

Zidăria aferentă curţii interioare este afectată de gelivitate.

Rostuirea zidăriei este parțial distrusă, cauza fiind infiltraţiile de apă din acestea și, evident, gelivitatea. Aspectul a apărut în urma unei întrețineri defectuoase.

Încăperi:

Camera pârcălabului:

– Infiltraţii atât din zidărie, cât și din zona curţii interioare.

– Instalaţie electrică afectată de umiditate.

– Lipsa unor tuburi de protecție a cablurilor, deci imposibilitatea extragerii lor din zidărie, fără a o afecta.

– Tencuieli interioare, la bolți, desprinse din cauza infiltraţiilor.

Se observă infiltraţii în zona laturii stânga a intrării – cauza fiind hidroizolarea distrusă a pasajului către etaj, dar și nehidrofobizarea liantului utilizat.

Monetăria:

– Infiltraţii atât din zidărie, cât și din zona curţii interioare.

– Instalaţie electrică afectată de umiditate.

– Lipsa unor tuburi de protecție a cablurilor, deci imposibilitatea extragerii lor din zidărie, fără a o afecta.

– Tencuieli interioare, la bolți, desprinse din cauza infiltraţiilor.

– Necesitatea aerisirii spațiilor de expunere lateral stânga-dreapta – din cauza infiltraţiilor.

– Există condens pe vitrine.

Cameră provizii:

– Infiltraţii atât din zidărie, cât și din zona curţii interioare.

– Instalaţie electrică afectată de umiditate.

– Tencuieli interioare, la bolți, desprinse din cauza infiltraţiilor.

– Prezența masivă a sărurilor antrenate de umiditate.

Aceeași situație este și în privința bucătăriei, cu diferența că au apărut alge pe pereți.

Spațiile pentru provizii au, de asemenea, toate problemele enumerate deja, plus prezența masivă a sărurilor și degradarea pardoselilor, constatări valabile și pentru camere, paraclis și spațiile de expunere.

La terasă, arhitectul a constatat că pantele nu sunt corespunzătoare, ducând la stagnarea apei, hidroizolațiile s-au degradat, rosturile dintre lespezile de piatră sunt ”măcinate”, elementele de piatră ale treptelor sunt degradate, iar coronamentul zidurilor permite infiltrarea de ape meteorice – probabil aceasta fiind sursa principală a deficiențelor constatate.

Iulian Diaconescu nu s-a limitat doar la constatări, ci a făcut și o listă cu propuneri de reabilitare pentru fiecare din părțile cetății, începând cu zona exterioară, unde trebuie realizată hidrofobizarea pietrei și a rosturilor aferente, continuând cu zona de curte interioară, unde trebuie refăcute hidroizolația și racordurile la pereți, și hidrofobizată zidărie și încheind cu fiecare încăpere în parte. În esență, trebuie înlocuite pardoselile și instalațiile afectate, curățate suprafețele care acum sunt acoperite cu săruri, refăcute tencuielile și zugrăvelile în care apa ”lucrează” de 8 ani. Plus că peste tot sunt necesare lucrări de hidrofobizare a zidăriei și instalarea unor dezumidificatoare cu senzori de umiditate. Una din cele mai importante lucrări este protejarea coronamentului zidurilor împotriva infiltraţiilor, ”prin crearea unui glaf discret impermeabil”.

Cetatea Neamț este, teoretic, cel mai important obiectiv din cadrul Complexului Muzeal Județean. Problemele, multe și grave, sunt cunoscute la nivelul conducerii instituției. S-a discutat despre un proiect al Consiliului Județean, dar totul a rămas, la nivel de discuții până acum. Întrebată dacă are speranțe sau – în cel mai optimist caz – certitudini legate de proiectul de reabilitarea a cetății, Mihaela Verzea, directorul adjunct al CMJ Neamț, a răspuns: ”Am o singură certitudine. Suntem în anul Centenarului Marii Uniri. Cetatea e acum pe planul doi”.

Cristina MIRCEA

The post PATRIMONIU Cetatea Neamţului – malpraxisul băgat sub ”preşul” Centenarului appeared first on Stiri.