Proiect semnat de Liviu Pop şi Şerban Valeca de modificare a legii educaţiei: bacalaureat internaţional, şcoli-pilot, învăţământ vocaţional

24

Proiectul de lege, depus la Camera Deputaţilor, schimbă în profunzime legea educaţiei şi vine cu propuneri inedite, aproape toate articolele din lege fiind modificate.

Propunerea legislativă este semnată de senatorii Liviu Pop şi Şerban Valeca, doi foşti miniştri aieducaţiei, în guvernările PSD.

Principalele propuneri din proiectul de lege
Începând cu anul școlar 2021-2022, în sistemul de învățământ preuniversitar vor fi selectate unități de învățământ experimentale și de aplicație, denumite în continuare unități-pilot. Învățământul vocațional este destinat elevilor cu înclinații practice şi aplicative, iar separarea traseelor educaționale se face la vârsta de 14 ani. Educația profesională se va realiza prin colaborarea cu unitățile productive, pe baza unui contract în care se specifică așteptările şi performanţele dorite pentru angajarea ulterioară a absolvenților în unitățile respective. Unitățile productive vor acoperi jumătate din cheltuielile de școlarizare, cealaltă parte fiind acoperită de bugetul de stat.
Învățământul militar se face după o selecție riguroasă a profilului candidaților. Aceștia trebuie să îndeplinească standardul impus de cariera militară Învățământul postliceal este o formă de educație ce asigură o etapă intermediară către educația superioară. Această formă de educație trebuie să corespundă nevoilor de calificare specifice pieței muncii şi poate fi evaluată cu credite sau fracțiuni de credite, dacă este continuată în învățământul superior, pe aceeași direcție profesională Se introduce în învățământul românesc sistemul bacalaureatului internațional, ce permite examinarea la diferitele materii de studiu pe parcursul liceului, în funcție de momentul finalizării predării materiei respective
Minorităţile, obligate să studieze limba română

Iniţiatorii mai introduc în lege obligativitatea minorităţilor de a studia limba română, iar celelalte materii școlare pot fi predate în limbile naționale, cu manuale avizate și elaborate de Editura Didactică şi Pedagogică.

“Toate minoritățile vor învăța în mod obligatoriu limba română”, se precizează în proiectul de lege.

Conducerea şcolii, aleasă de un Consiliu format din profesori, părinţi şi reprezentanţi ai finanţatorilor

Conducerea școlilor va fi aleasă de Consiliul şcolii, format din o treime profesori cu experiență, jumătate părinți aleși de către consiliul părinților şcolii şi o șesime reprezentanți ai administrației sau ai finanțatorilor şi sprijinitorilor școlii.

De asemenea, directorii de școli vor fi verificați de Consiliul școlii în privința gestionării eficiente a fondurilor, pentru a se evita risipirea banilor sau eventuale fraude.

Este interzisă solicitarea și/sau folosirea, sub orice formă, a banilor, manoperei sau lucrărilor de la părinţii elevilor sau/și intermediari ai acestora, se menţionează în proiect.

O altă propunere este ca durata anului școlar să fie de 33 de săptămâni, să înceapă la 15 septembrie și să se încheie la 15 iunie.

Proiectul mai prevede că liceele vor testa testa abilitățile ce corespund profilului.

Fiecare liceu va avea libertatea de a alege materiile la care se va face examinarea, iar elevii care vor obține cel puțin 8 vor fi declarați admiși fără să se mai ia în calcul notele de peste ani.

Pentru ceilalți elevi se va folosi media ponderată - 70% din medie fiind dată de rezultatele obținute la examinare și 30% din media obținută în școala generală, evaluată în credite transferabile.