RECOMANDĂRI DIETETICE PENTRU INSUFICIENŢA CARDIACĂ

65

Insuficienţa cardiacă este o afecţiune cardiovasculară în care inima este incapabilă să pompeze sângele spre organe şi ţesuturi, astfel că acestea primesc o cantitate mai mică de oxigen şi produse nutritive din sânge, dar şi să primească sângele de la organe. În consecinţă, ţesuturile primesc mai puţin sânge ca urmare a incapacităţii inimii de a pompa, iar pe de altă parte, sângele stagnează şi se acumulează în organe, ca urmare a incapacităţii inimii de a-l primi.

Cele mai obişnuite cauze de deteriorare funcţională a inimii sunt lezarea sau pierderea de ţesut cardiac, ischemia din infarctul miocardic, hipertensiunea arterială netratată sau dezvoltarea unei tulburări de ritm cum ar fi fibrilaţia atrială. Prevalenţa generală a insuficienţei cardiace este în creştere datorită îmbătrânirii populaţiei, succesului în prelungirea supravieţuirii pacienţilor care au suferit evenimente coronariene şi succesului în amânarea evenimentelor coronariene datorită prevenţiei eficiente la cei cu risc înalt sau la cei care au supravieţuit deja unui prim eveniment. Vârsta medie a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă în ţările în curs de dezvoltare este de 75 de ani. Insuficienţa cardiacă este cauza a 5% din internările de urgenţă în spital, este responsabilă de 10 % din paturile ocupate şi este răspunzătoare de aproximativ 2% din cheltuielile naţionale de sănătate, în special datorită costurilor spitalizărilor.

După tratamentul medicamentos, care este responsabilitatea cardiologiei, regimul de viaţă este foarte important, contribuind la prevenirea agravărilor şi la creşterea calităţii vieţii pacienţilor cu insuficienţă cardiacă. Dieta trebuie să fie una echilibrată, din care să nu lipsească fructele şi legumele proaspete şi peştele. Aportul alimentar de lipide şi în special compoziţia calitativă a grăsimilor alimentare influenţează riscul de boli cardiovasculare prin efectele pe care le exercită. De aceea se recomandă un aport scăzut de acizi graşi saturaţi, sub 7% din aportul caloric zilnic; un aport foarte redus de acizi graşi de tip trans (grăsimi şi uleiuri hidrogenate) sub 1% din aportul caloric zilnic; un aport adecvat de acizi graşi polinesaturaţi – 6-10% din aportul caloric zilnic. Aportul de lipide totale nu ar trebui să depăşească 30% din aportul caloric zilnic; cu toate acestea, la persoanele foarte active, normoponderale, cu obiceiuri alimentare „sănătoase”, cantitatea de lipide totale poate creşte până la 35% din aportul caloric zilnic. Colesterolul alimentar nu trebuie să depăşească 300 mg/zi, mai ales prin reducerea grăsimilor din preparatele de lapte. Aceste obiective dietetice pot fi îndeplinite prin limitarea consumului de grăsimi din carne şi din lapte, prin evitarea folosirii de uleiuri şi grăsimi hidrogenate în producerea sau în prepararea alimentelor, prin utilizarea cu moderaţie a uleiurilor vegetale, aport regulat de peşte (1-2 ori pe săptămână). În prepararea alimentelor, se va evita prăjirea acestora.

Fructele şi legumele contribuie la sănătatea cardiovasculară printr-o varietate de fitonutrienţi, potasiu şi fibre. Pentru a reduce riscul de hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă şi accident vascular cerebral este recomandat un aport zilnic de 400-500 g fructe şi legume proaspete.

Aportul alimentar de sodiu influenţează nivelurile tensiunii arteriale şi trebuie limitat pentru a reduce riscul. Limitarea aportului alimentar de sodiu se va realiza prin reducerea consumului de clorură de sodiu sub 5 g/zi şi prin minimizarea altor forme de aport sodat, cum ar fi aditivii sau conservanţii alimentari (de exemplu glutamatul de sodiu).

Fibrele alimentare protejează de bolile cardiovasculare şi sunt, de asemenea, folosite în dietele de reducere a tensiunii arteriale. Un aport adecvat poate fi obţinut prin consumul de fructe, legume şi cereale integrale.

Sfaturi practice: evitaţi mesele abundente; este de preferat să aveţi 4-5 mese pe zi în loc de una singură. Evitaţi îngrăşarea – surplusul de kilograme este un efort suplimentar pentru inimă. Evitaţi alimentele care conţin multă sare; sarea în exces reţine apa în ţesuturi şi agravează insuficiența cardiacă. Citiţi etichetele fiecărui produs alimentar pentru a vedea concentraţia de sare. Evitaţi alimentele conservate şi mezelurile, bogate în sare. Consumul zilnic de lichide este obligatoriu pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă. Lipsa consumului de lichide este la fel de dăunătoare ca şi excesul de lichide. La temperaturi normale, raţia zilnică este de aproximativ 1,5-2 litri pe zi. Alcoolul trebuie consumat cu moderaţie şi prudenţă deoarece este un factor care poate agrava insuficienţa cardiacă; consumul zilnic de alcool nu trebuie să depăşească 100-125 ml de vin pe zi sau o bere.

În concluzie, deşi insuficienţa cardiacă este o afecţiune serioasă care poate afecta viitorul, la rândul ei poate fi influenţată de pacient prin respectarea indicaţiilor terapeutice şi adaptarea dietei şi a modului de viaţă.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice

Doctor în ştiinţe medicale

Email: [email protected]