Romașcanu: Voi iniția din poziția de senator reformarea legii AGERPRES; are legătură cu un principiu, nu cu un director

5

Ministrul Culturii și Identității Naționale, Lucian Romașcanu, a anunțat, joi, că va iniția din poziția de senator reformarea legii de funcționare a AGERPRES, ca organism profesionist de comunicare al statului român, egal cu TVR și SRR și cu o subordonare politică cât mai redusă, precizând că acest lucru "are legătură cu un principiu și nu cu un director general".

d6cc90c5-39f7-4030-9bb3-97db5de5148b

"Am declarat public că îmi doresc ca AGERPRES, împreună cu TVR și SRR, să reprezinte organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele și cu o subordonare politică cât mai redusă (nu cred că se poate crea un mecanism de funcționare fără implicare politică, Parlamentul trebuie să joace un rol). Voi iniția, din poziția de senator, reformarea legii de funcționare a AGERPRES, conform celor de mai sus", a afirmat, într-un comunicat transmis AGERPRES, Romașcanu.

Precizările ministrului Culturii survin "reacțiilor apărute în ultimele zile în spațiul public cu privire la proiectul pentru modificarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES", fiind considerate de acesta "utile pentru buna lămurire a publicului asupra acestor modificări".

"Constatăm în ultimele zile o serie de luări de poziție din partea diferitelor organizații sindicale interne, a unor organizații internaționale, dar și din partea conducerii AGERPRES, privind ceea ce numesc dumnealor o încercare de subordonare politică a AGERPRES. Deși, în calitate de inițiator, puteam întregi perspectiva asupra acestor modificări, nu am fost contactat de nicio parte implicată și nici de către presă", a adăugat Romașcanu.

Potrivit ministrului Lucian Romașcanu, "în primul rând, trebuie bine înțeles contextul".

"În acest moment, în conformitate cu Legea nr. 19/2003, nu există posibilitatea demiterii din niciun motiv profesional a directorului general AGERPRES, indiferent de performanțele acestuia. Poate părăsi funcția, conform art. 15, doar în cazul imposibilității exercitării acesteia mai mult de 6 luni, dacă este condamnat definitiv (nici măcar urmărirea penală nu poate avea efect), în caz de incompatibilitate sau prin demisie. Asemenea grad de inamovibilitate nu are precedent în nicio funcție publică și am considerat, spunem noi pe bună dreptate, că este o situație care trebuie remediată. Am decis că singurul mod în care putem corecta acest fapt este amendarea legii în sensul Legii 41/1994, și anume prin votarea raportului de activitate în Parlament, organism care votează și validarea propunerii primului-ministru pentru poziția de director general al AGERPRES", a explicat Romașcanu.

El a menționat că Legea nr. 41/1994, care reglementează SRTv și SRR, "cu scăderile ei", funcționează de 23 de ani și "poate fi un exemplu rezonabil și pentru AGERPRES".

"Politizarea este un argument ușor de folosit, totuși domnul Giboi și organizațiile profesionale nu au comentat asupra procedurii de numire, repet, propunere a primului-ministru, actor eminamente politic, și vot în Parlament, iarăși un organism politic (să nu uităm originea profesională a actualului apolitic director general, aceea de șef al biroului de presă al PSD). Am dovedit toată buna credință când am propus reformarea legii 41, respinsă de CCR pe motive marginale și care se va relua, într-o formă sau alta, în Parlament. (…) În concluzie, la acest moment, pentru a nu avea un director general inamovibil într-o instituție a statului, am decis inițierea acestor prime modificări. Are legătură cu un principiu și nu cu un director general, apolitic selectiv, oricum s-ar numi acesta", a concluzionat ministrul Culturii, care semnează și ca senator, ex-președinte al Comisiei pentru cultură și media, Senatul României.

Directorul General al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Alexandru Ion Giboi, afirma, miercuri, într-o declarație de presă, că votul pozitiv pentru modificarea Legii nr. 19/2003 acordat de Comisia de cultură a Senatului reprezintă un răspuns la "ordinul politic de a subordona AGERPRES".

"Comisia a votat acordarea unui raport pozitiv proiectului de lege. Probabil, ordinul politic de a subordona Agenția Națională de Presă AGERPRES a fost mai puternic decât argumentele profesionale, de bun-simț, pe care le-am prezentat în fața Comisiei, atât în nume propriu, cât și în numele MEDIASIND, EANA, FEJ, SEEMO. Nici semnalul de alarmă tras de Consiliul Europei, prin publicarea cazului AGERPRES pe platforma sa de susținere a protecției jurnalismului, cu nivelul doi de alertă, nu a putut sta în calea nevoii de control politic manifestată de inițiatorii proiectului de lege și asumată, la rândul lor, de senatorii prezenți la așa-zisa dezbatere", a spus Giboi.

Comisia de cultură a Senatului a dat miercuri, în unanimitate, raport favorabil propunerii legislative de completare a Legii de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Presă AGERPRES prin care se propune demiterea directorului general în cazul respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate a instituției.

Președintele comisiei, Radu Preda, a susținut că, în momentul de față, "controlul strict al Parlamentului nu se poate face în niciun fel după prevederile legii din 2003".

"În cazul în care reies anumite aspecte care sunt deranjante, gen risipa banului public, nu că ar fi cazul, la ce mod putem noi, Parlamentul, care manageriem această instituție media, să intervenim, să interferăm, să ne spunem păsul? Ce anume putem face? În lege sunt trei sau patru motive care ar duce la invalidarea mandatului directorului general și anume: imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de șase luni; (…) demisia, care până la urmă e un act unilateral (…); condamnarea definitivă pentru săvârșirea unor infracțiuni; existența unei situații de incompatibilitate. (…) Raportul de activitate e o chestiune normală (…) noi luăm act de el, citim, vedem, ne convine, nu ne convine, poate considerăm că sunt lucruri care s-ar putea face mai bine și le transmitem conducerii într-o ședință din aceasta de comisie. Dar, controlul strict al Parlamentului, din punctul meu de vedere, în momentul de față, după prevederile legii din 2003, nu se poate face în niciun fel", a adăugat Preda.

Prezent la lucrările comisiei, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a arătat că nu susține această modificare legislativă.

"Nu susținem această modificare legislativă. Considerăm că, în acest moment, nivelul de control exercitat asupra Agenției Naționale de Presă AGERPRES este mai mult decât suficient. Vorbim de o instituție de presă și alăturarea celor două noțiuni — de control și de presă — nu considerăm că este foarte benefică nici dezvoltării presei, nici libertății de exprimare la modul general", a subliniat el.

Giboi a explicat că, în prezent, "controlul este exercitat (…) atât prin prezentarea raportului anual de activitate, cât și prin controalele pe care le efectuează Curtea de Conturi, Ministerul de Finanțe, Inspecția Muncii, etc".

Președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind, Cristinel Godinac, a susținut punctul de vedere al directorului general al AGERPRES.

"Nicio schimbare de majoritate politică nu ar trebui să influențeze conducerea unei agenții naționale de presă, agenție care este cea mai mare din România, o agenție care are o tradiție pe care o cunoașteți cu toții. Este frustrant în primul rând pentru jurnaliștii din Agenția Națională de Presă AGERPRES să existe o presiune politică la fiecare alegere sau la fiecare schimbare de coaliție politică", a afirmat Godinac.

Reacții privind proiectul de act normativ au avut și Federația Europeană a Jurnaliștilor și Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA).

Alianța Europeană a Agențiilor de Presă solicită Parlamentului României să ''păstreze neatinsă independența editorială și managerială a AGERPRES" și subliniază că independența și continuitatea sunt ''factori vitali'' pentru existența unui serviciu de știri echidistant.

''Independența, transparența și continuitatea sunt factori vitali pentru existența unui serviciu de știri echidistant, pe care cetățenii României și cei din străinatate se pot baza pentru a fi informați. Înțelegem nevoia de a controla sustenabilitatea din punct de vedere financiar, dar cerem Parlamentului României și Guvernului să păstreze neatinsă independența editorială și managerială a AGERPRES, membru respectat al Alianței Europene a Agențiilor de Presă", se arată într-o scrisoare EANA transmisă instituțiilor abilitate din România.

Cazul a fost adus în atenția opiniei publice și pe Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor.

''Noua lege prevede că orice majoritate politică poate decide demiterea directorului general, în timp ce legea în vigoare stipulează că directorul general nu poate fi părtinitor, adică să promoveze idei, programe și activități ale partidelor politice. Asemenea prevederi ar avea același impact ca în cazul conducerii Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și al Societății Naționale de Televiziune (SRTV): după fiecare scrutin, consiliile de administrație ale SRR și SRTV pot fi demise înaintea terminării mandatului, pentru a reflecta noile forțe politice'', susține Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind, potrivit unui comunicat.

Directorul general AGERPRES și Federația Română a Jurnaliștilor (FRJ) au adresat și o scrisoare Parlamentului, prin care au solicitat renunțarea la proiectul de lege și au atras atenția că modificarea actului normativ ''deschide calea subordonării politice'' a Agenției Naționale de Presă. Apelul, în sensul abandonării proiectului de lege, a fost susținut și de Federația Europeană a Jurnaliștilor.

''Considerăm că prin modificarea propusă se deschide calea subordonării politice a conducerii AGERPRES. Oricare majoritate politică ar putea considera că directorul general nu este suficient de 'loial' majorității și ar putea decide respingerea raportului, fără legătură cu calitatea managementului, doar pe criterii politice", arată FRJ.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)