Trupa Sweet Kiss se reunește după 17 ani! Autorii hitului “Alin, Alin” își încearcă...

Trupa Sweet Kiss se reunește după 17 ani! Autorii hitului “Alin, Alin” își încearcă din nou norocul în muzicăTrupa Sweet Kiss Într-o perioadă în care se poartă “la greu” resuscitarea trupelor destrămate la începutul anilor 2000, foștii membri Sweet Kiss s-au gândit să se alinieze curentului și să-și mai dea o șansă. Trupa se reunește la 17 ani de la destrămare, cu visuri mari și speranța că succesul nu se va lăsa multă vreme așteptat, scrie Libertatea. Trupa Sweet Kiss s-a înființat în 1997, iar în 1998 deja rupea topurile cu piesele Alin, Alin' și Floare albastră'. Irina, Nicoleta și Laurențiu au simțit gustul succesului și au rămas cu amintiri de neuitat din acea perioadă. Cum minunea nu durează la nesfârșit, a venit însă momentul în care cei trei s-au despărțit, în 2001. Nu s-au certat însă niciodată, au rămas prieteni și, chiar dacă fiecare a luat-o pe drumul ales, au ținut legătura. Irina și Nicole au continuat să cânte pe cont propriu. Laurențiu, inginer de profesie, a rămas tot în showbiz, dar nu ca solist; el a pus la dispoziția artiștilor scene pentru evenimente. În urmă cu doi ani, cele două fete din fosta trupă au cântat din nou sub titulatura Sweet Kiss, reînviind hiturile de altădată. După ce au dus o vreme muncă de lămurire, au reușit să-l convingă și pe Laurențiu să li se alăture. Doar pentru moment', i-au zis acestea. Succesul de care s-au bucurat însă cei trei, în doar două, trei apariții împreună, i-a determinat să facă pasul cel mare. Am cântat la Cluj, apoi vara trecută, pe Litoral. Am primit o mulțime de cereri pentru concerte, în aceeași formulă. Și am decis să le onorăm. Da, trupa Sweet Kiss va cânta din nou, ca acum 20 de ani. Noi am rămas aceiași. Ne simțim ca acum 20 de ani. Am rămas chiar și cu aceleași superstiții. Am fost mereu o trupă unită', a declarat Irina Pavlenco pentru Libertatea. Irina se roagă înainte de concerte, ca să scape de emoții La rându-i, Nicoleta Aneni ne-a povestit că hiturile lor, Alin, Alin' și Floare albastră', care le-au adus succesul, au fost compuse sau lansate pe o ploaie torențială. Ploaia ne poartă noroc. Anul trecut, când am cântat, toți trei, la Cluj, iar a plouat. Și am avut succes! O să compunem, de acum înainte, numai în zilele când plouă', ne-au mai spus cele două fete.

Reportaj de la Roma. Iohannis a făcut încălzirea pentru campania electorală cu românii din...

Suntem în centrul Romei, deci al istoriei antice. O doamnă în straie populare, cam pe la 50 de ani, fredonează în surdină versuri patriotice româneşti. În faţa sa, Columna lui Traian e luminată în roşu, galben şi albastru. Diaspora sărbătoreşte Centenarul. Sute de români, poate 1.000, îl aşteaptă cu nerăbdare pe preşedintele Klaus Iohannis. Se aude primul vers al Imnului. Doamna în straie populare se întoarce, ca un dirijor în faţa corului, şi spune: „Hai să cântăm tare, că suntem toţi români!”. Şi românii rostesc tare numele lui Traian, chiar la Roma, chiar lângă Columnă. Doamna se numeşte Ileana Luduşan. De loc, e din Târgu Mureş, dar de 10 ani are rezidenţă italiană. Predă limba română pentru cei mici la Roma. „Vin la orele mele şi italieni, şi peruani, şi copii din Republica Moldova. Le place să cânte în română”, crede Ileana Luduşan. Rostim tradiţionala întrebare: aveţi de gând să vă întoarceţi acasă? „Cât mă mai ţin puterile, stau aici. Mi-a căzut foarte greu să văd cum oamenii sunt loviţi la protestul diasporei. Parcă m-ar fi lovit pe mine, aşa m-am simţit, deşi eu eram acasă”, a povestit Ileana Luduşan pentru „Adevărul”. Însă nu toţi românii din străinătate au fost la fel de afectaţi de intervenţia jandarmilor. „Eu am fost în Piaţa Victoriei, iar când m-am întors în Italia cei care au făcut mişto de mine au fost chiar românii: <>. Asta mi-au spus. E dezamăgitor să vezi asemenea reacţii. Dar eu tocmai mă pregătesc să mă întorc în ţară şi să pun umărul la schimbare”, spune Magda, 40 de ani, artistă. Poate aşa se explică şi firea sa optimistă. Exsită şi un alt tipar: români implicaţi în viaţa politică a Italiei, care urmăresc- cu atenţie şi îngrijoare - ce se întâmplă în România. Spre exemplu, doamna Lucica a ajuns în Italia în 2002 şi a urcat pas cu pas în ierarhia locală, până când a ajuns consilier general într-o localitate de lângă Roma. „Voturile românilor au contat foarte mult”, spune doamna Lucica. Nu vrea să se mai întoarcă în ţară. S-a căsătorit la Roma, a luat şi nume italian, după soţ. Bianchi. Lucica Bianchi. Nu e un caz unic. „Eu îi înţeleg pe românii care vor să se întoarcă în ţară, dar eu nu o voi face niciodată. Mi-am întemeiat aici o familie, sunt căsătorită cu un italian”, povesteşte o doamnă pentru o televiziune de ştiri din România. E îmbrăcată într-o rochie neagră, cu o dungă albă la mijloc. Pe dungă scrie: „Dolce&Gabanna. L’amore e bellezza”. Calitate. Dor românesc născut în Italia Ştiaţi că în diaspora a apărut o nouă generaţie? Cea a românilor care n-au amintiri legate de România. Sunt pui de români născuţi direct în Italia sau în alt colţ al lumii. Părinţii lor au plecat din ţară cu viză pe paşoport, nu doar cu buletinul, pe vremea când România era departe de UE. Spre exemplu, Aurel Stoica studiază afaceri europene, nu vrea să-şi dea cu părerea despre clasa politică de la Bucureşti, dar e sigur că va trăi, la un moment dat, în România. Vorbeşte de dorul de ţară, un dor lăsat moştenire de părinţii lui. Emanuel are 21 de ani, e programator şi inventator. A creat o cască inteligentă cu dedicaţie pentru vitezomanii pe două roţi. Dacă un motociclist cade şi îşi pierde cunoştinţa, locul impactului e transmis automat prin GPS-ul din cască, iar medicii pot interveni de urgenţă. Scopul lui Emanuel e să salveze vieţi şi să lichideze corupţia din România. “Români din Italia, sunteţi o forţă!” Ce au în comun aceşti români atât de diferiţi, după vârstă, după port? Vor ca România să le ofere un standard de viaţă asemănător cu statele din Vest. Zilele acestea, românii din Italia au avut o legătură directă cu clasa politică de la Bucureşti: s-au întâlnit cu Klaus Iohannis, prezent într-o vizită de stat la Roma. La patru ani distanţă de la alegerile prezidenţiale din 2014, când contribuţia diasporei a fost decisivă, şi cu un an înaintea unor noi alegeri, românii i-au cerut lui Iohannis să fie un preşedinte luptător. „Nu jucător, ci luptător. Iohannis va mai lua un mandat, dar marele pericol e PSD. Asta îi voi transmite şi preşedintelui”, s-a revoltat un domn la 40 de ani, înainte de întâlnirea cu şeful statului. Iohannis a vorbit cu fiecare în parte, dar a avut şi un mesaj general. "Români din Italia, sunteţi o forţă, nu doar prin numărul mare, ci şi prin faptul că aveţi un cuvânt de spus în comunităţile dumneavoastră. De aceea, vă îndemn să fiţi solidari şi uniţi! Fiecare român din Italia este un reprezentant, un ambasador al ţării sale şi toţi laolaltă faceţi cinste atât României, cât şi Italiei. Întorcându-vă acasă, vă rog să transmiteţi prietenilor şi celor dragi care nu au putut veni la întâlnirea de astăzi că Preşedintele României ştie care sunt nevoile şi speranţele românilor din străinătate, le este mereu alături şi se implică în rezolvarea problemelor lor", le-a transmis Iohannis românilor din Italia. „Domnule preşedinte, diaspora e aici”, au răspuns românii, înainte ca Iohannis să părăsească Roma şi să plece spre Sud, la Napoli. Iohannis a venit, a văzut, a vorbit şi a câştigat sprijin electoral pentru bătălia de anul viitor.

STUDIU Ce e în mintea celor care fac educaţia copiilor noştri

Concret, peste 45% din profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, iar alte procente semnificative susţin chiar şi regimuri autoritare de tip teocratic (religios) sau militar. Biserica este printre instituţiile cu cel mai mare nivel de încredere în rândul dascălilor, iar o treime din aceştia nu acceptă persoanele LGBT sau avortul. Cel puţin aşa arată un studiu al Fundaţiei Friedrich Stiftung, realizat de patru cercetători din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Premisele de la care porneşte studiul sunt că educaţia şcolară contează pentru formarea unei culturi politice democratice, respectiv că atitudinile şi valorile profesorilor faţă de societate şi sistemul politic au un rol substanţial în educarea elevilor pentru democraţie. Cercetătorii au intervievat 1.427 de profesori aleşi aleator din toată ţara şi când au tras linie au aflat că instituţiile în care profesorii au cea mai mare încredere sunt armata (79%), biserica (62%) şi poliţia (59%). Cei mai dezagreabili pentru dascăli: depedenţii de droguri şi romii În acelaşi timp, dascălii au mărturisit că grupurile respinse cel mai frecvent de către aceştia sunt consumatorii de droguri (58,7%), respectiv persoanele depedente de alcool (53,6%). Apoi, profesorii nu ar vrea să fie vecini cu persoane rome (42,5%), cu persoane LGBT (38,3%), cu cei care vorbesc o altă limbă (33,7%), dar nici cu cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriţi (33,1%). De asemenea, aproape 40% din profesori consideră că homosexualitatea nu poate fi acceptată, iar 27% spun acelaşi lucru despre avorturi. Şi la faptul că dascălii noştri nu sunt toleranţi se mai adaugă şi că 40% dintre ei sunt de acord cu pedeapsa cu moartea în anumite situaţii. În plus, studiul relevă că 14,4% dintre respondenţi consideră că bătaia femeii de către partener poate fi uneori justificată, iar 31,6% cred că uneori părinţii sunt îndreptăţiţi să-şi bată copiii. Cu privire la posibilitatea instaurării unei conduceri autoritar - militare, 14% dintre respondenţi au afirmat că sunt de acord. De asemenea, 11% dintre dascălii chestionaţi ar fi de acord cu un regim teocratic. Majoritatea profesorilor nu vor să-şi dea cu părerea despre Ion Antonescu Datele sondajului realizat în rândul profesorilor din România ne permit să aflăm câteva aspecte privind şi percepţia lor asupra mareşalului Ion Antonescu. Astfel, respondenţii au fost rugaţi să aleagă dintre patru afirmaţii care descriu activitatea de ansamblu a mareşalul Antonescu: 1. A făcut foarte mult bine ţării, 2. A făcut şi bine şi rău, dar în ansamblu rezultatele au fost bune, 3. A făcut şi bine şi rău, dar în ansamblu rezultatele au fost rele, 4. A făcut foarte mult rău ţării. Curios este că aproape două treimi dintre subiecţi au evitat evaluarea lui Ion Antonescu, preferând să afirme că nu au informaţii suficiente sau să nu răspundă deloc. Dintre cei care au răspuns însă, majoritatea afirmă că Ion Antonescu a avut rezultatele de ansamblu care au fost bune sau foarte bune (22%, faţă de 14% care afirmă că au fost rele sau foarte rele). „Şcoala românească pare încremenită în timp” „Din fericire, elevii îşi extrag valorile din mai multe surse. De pildă, spaţiul public - adesea mai aproape de mentalitatea vestică, ca urmare a globalizării/reţelelor sociale - este un contribuitor major. In fine, alt contribuitor important este familia, mai ales în primii ani ai copilăriei. Părinţii trebuie să-şi imerseze copiii în medii sociale democratice, care promovează valori moderne“, susţine psihologul Daniel David. Acesta a explicat şi ce se întâmplă de fapt în sistemul nostru de învăţământ. „Cei mai mulţi dintre profesori sunt trecuţi de prima tinereţe sau vârstnici şi de multe ori, nu doar că nu stimulează profilul modern, dar îl şi blochează prin presiunea valorică asupra tinerilor. România ar trebui să treacă de la profilul psihocultural vechi (colectivism/concentrarea puterii/evitarea incertitudinilor/controlul comportamentului prin pedepse) la unul modern (indivizi autonomi-emancipaţi/distribuirea puterii/îmbrăţisarea incertitudinii ca oportunitate/utilizarea recompenselor în modelarea socială a comportamentului), mai congruent cu spaţiul la care am aderat“, mai explică psihologul Daniel David. Este momentul să ne concentrăm mai mult pe educarea profesorilor, este momentul să ştim pe cine trimitem în faţa copiilor noştri. (Cristina Tunegaru, profesoară) La rândul său, sociologul Gelu Duminică atrage atenţia că o parte dintre profesorii români nu au înţeles încă faptul că sunt agenţi de schimbare pentru elevii în faţa cărora stau. „Văzând cifrele înţelegem de ce România arată aşa. Profesorii noştri nu au fost instruiţi să înţeleagă şi să valorizeze diversitatea/drepturile omului. De aceea unii dintre ei încă nu-şi înţeleg rolul de agenţi de schimbare. Şcoala ar trebui să fie un loc care echipează viitorul cetăţean cu valorile şi atitudinile necesare unei dezvoltări sustenabile a societăţii. Din păcate, şcoala românească pare încremenită în timp şi pare să nu accepte că vremurile s-au schimbat şi ca atare trebuie să se schimbe şi ea“, este de părere Gelu Duminică, care este şi preşedintele Agenţiei Împreună. De altfel, şi Cristina Tunegaru, profesoară de Limba Română, subliniază că datele sondajului sunt cu atât mai grave având în vedere că dascălii sunt cei mai responsabili de formarea copiilor, după familie. „Profesorii nu sunt ca orice alţi cetăţeni. Ei sunt cei care au datoria să transmită anumite valori - ca democraţia, respectarea aproapelui - şi mai ales să se arate imparţiali faţă de rasă sau gen. Când nu se întâmplă aşa în şcoală, cei care au de suferit sunt copiii cei mai vulnerabili şi familiile lor. Un dascăl nu merge la clasă uitând în ce crede, nu devine brusc un gol de opinii, ci le transmite indirect. Atitudinea faţă de democraţie, dispreţul pentru vecinul de altă rasă se vor transmite indiscutabil copiilor, chiar şi informal, ascuns“, explică profesoara. Clase segregate în funcţie de etnie Peste 13 % dintre profesorii respondenţi au declarat că, în opinia lor, elevii romi ar trebui să înveţe în clase separate, nu în aceleaşi clase cu ceilalţi elevi. Cu alte cuvinte, cel puţin unul din opt profesori se pronunţă direct în sensul segregării şcolare pe criteriul etnic, prin plasarea elevilor romi în clase separate. Dacă ţinem cont şi de cei care nu au răspuns la întrebare, 8,3%, atunci doar patru din cinci profesori au optat pentru varianta învăţării în aceleaşi clase, mai arată raportul. Carmen Gheorghe, activistă pentru drepturile femeilor rome şi preşedinta asociaţiei E-Romnja, afirmă că această problemă are două faţete. „Una e instituţională, cealaltă e a societăţii. Combinaţia/intersecţia între cele două e jalnică. Pe de o parte, avem comportamente şi atitudini rasiste în interiorul instituţiilor de învăţământ care perpetuează inegalităţile între elevi, pe modelul «să se descurce între ei», iar pe de altă parte, ulterior, avem pretenţia ca ei, romii, să devină «albi şi educaţi» pentru a se integra în grupul majoritar“, reclamă activista.

Continental a pregătit deja anvelopele cu care veţi înfrunta iarna ce bate la uşă!

Un prim pas în alegerea celei mai bune opţiuni rămâne statistica. Care spune clar că cel puţin una din trei maşini din Europa este livrată cu anvelope Continental. Iar calitatea produselor Continental e greu de pus sub semnul întrebării, după decenii întregii de utlilizare de către milioane de şoferi din întreaga lume. Anual, compania aduce pe piaţă noi modele. Cele mai recente au fost din nou supuse celor mai exigente teste. Colegii de la revista germană AutoBild au realizat recent tot felul de „experimente” cu nu mai puţin de 27 de anvelope all-season. La final, una singură a primit calificativul ideal, anvelopele all-season de la Continental. Specialiştii germani au testat anvelope cu dimensiunea de 195/65 R 15, evaluând 16 criterii pe tipuri diferite de carosabil, adică înzăpezit, umed şi uscat. Maşina de test a fost un VW Golf 7. Despre anvelopele Continental all-season s-a spus şi s-a scris că au caracteristici ideale de rulare pe zăpadă şi pe pista umedă, manevrabilitate dinamică în condiţii de umezeală cu comportament precis de ghidare, dar şi rezerve mari de siguranţă la apariţia fenomenului de acvaplanare. Toate la o viteză normal de deplasare în trafic. Redacţia germană a preferat să pună accentul în primul rând pe ceea ce priveşte distanţa de frânare pe carosabilul umed şi uscat. Aşa au fost alese primele zece „finaliste” din totalul celor 27 de tipuri de anvelope care s-au înscris la startul experimentului. De menţionat că jurnaliştii de la AutoBild au acordat calificativul cel mai bun de două ori, în timp ce una dintre anvelopele all-season nu a reuşit să treacă examinarea nici măcar cu calificativ minim, fiind declarată de nerecomandat, din cauza slabei prestaţii pe carosabilul specific timpului de iarnă. Trebuie spus că anvelopele AllSeasonContact de la Continental se produc cu lăţimi între 165 şi 245 de milimetri, pentru jante cu diametrul între 14 şi 20 de ţoli şi indici de viteză până la 240 km/h. Cei interesaţi trebuie să ştie că anvelopa Continetal de acest gen are înscrisă atât marcajul cu fulg de zăpadă/alpin, cât şi marcajul M+S. Pentru cei care prefer anvelope exclusive dedicate saezonului rece, propunerea celor de la Continetal poartă denumirea de WinterContact TS 860. A fost singura anvelopă evaluată ca „foarte recomandată” de către o altă revistă germană de prestigiu în domeniu, „auto motor und sport”. În acest caz, redacţia amintită mai sus a testat 11 modele de anvelope cu dimensiunea 205/55 R 16, pentru clasa compactă. În acest caz maşina de teste a fost un Opel Corsa. Mai exact ele au fost supuse unui număr de nu mai puţin de 19 criterii, applicate pe carosabil înzăpezit, umed şi uscat, rezistenţă la rulare şi zgomotul anvelopelor pe carosabil. După test, verdictul despre anvelopele de iarnă Continental a sunat sec şi extrem de grăitor: „control bun pe zăpadă, coordonare perfectă cu sistemul ESP al vehiculului, performanţă deosebită pe umiditate, activ şi sigure pe pistele uscate“. La evaluarea generală, WinterContact TS 860 a obţinut 9,1 puncte, cu apropae unul în faţa celui de-al doilea clasat, care a primit 8,2 puncte. Jurnaliştii au adăugat despre anvelopele TS 860 că au parcurs testul în toate condiţiile testate „fără dificultăţi notabile şi printr-o performanţă totală deosebită”. Aşa a rezultat că WinterContact TS 860 poate fi oricând partenerul dumneavoastră preferat pentru aventurile automobilistice pe perioada iernii, destinat vehiculelor compacte şi mai mici. Gama de produse include în prezent 66 de modele cu dimensiuni între 13 şi 17 ţoli, cu indici de viteză până la 240 km/h - printre care numeroase variante cu marcaj XL pentru capacitate portantă ridicat şi/sau muchie de protecţie a jantelor.

Cum ajung copiii români consumatori de droguri de la 13 ani

„Din păcate, consumul este în creştere şi s-a extins în toată ţara. Au început să existe cazuri de consum de droguri în şcoli nu doar în oraşele mari, ci şi în cele mai mici. De pildă, se consumă droguri în unităţile şcolare din Piatra Neamţ. Problema cea mai mare este că orice consum de droguri înainte de 18 ani, că e legal sau ilegal, intervine pe un creier incomplet dezvoltat. Şi atunci, repercusiunile sunt mult mai severe şi şansele de adicţie mult mai mari. Totodată, posibilităţile de a renunţa la droguri sunt mai mici”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Adrian Abagiu de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală. Numărul copiilor internaţi, în creştere Într-un singur an, peste 300 de copii au ajuns la camerele de gardă ale spitalelor care au departamente de toxicologie, numărul fiind alarmant, în opinia medicilor, în condiţiile în care suspectează o subraportare a cazurilor. „Principala cauză, pe lângă curiozitate, este presiunea anturajului”, arată medicul infecţionist. Slaba supraveghere parentală este şi ea un motiv pentru care preadolescenţii şi adolescenţii ajung să consume diverse substanţe interzise. „În general, adolescenţii care consumă droguri deja au probleme la şcoală, pot avea probleme de performanţă academică şi obligatoriu au probleme familiale. Şi atunci, consumul nu este o cauză ci doar un efect. Sunt copii care pentru a face faţă stresului din viaţa lor apelează la consumul de substanţe”, a explicat şi psihologul Mihai Copăceanu. Concret, cel mai mare procent de adolescenţi care au debutat în consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante. Pe locul al doilea, la egalitate, se situează adolescenţii care au debutat în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai devreme în consumul de alcool cu pastile, iar pe locul al treilea, se plasează debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanţe psihoactive (NSP). Grav, arată specialiştii, e faptul că tinerii pot intra foarte uşor în posesia drogurilor. „Există o comercializare pe diverse căi: de la online, la internetul ascuns, până la stradal sau cartiere mărginate şi persoane de legătură cu diverse probleme. Ineficienţa unor acţiuni clare de intervenţie duce la faptul că orice adolescent poate să îşi producă substanţe de orice fel. Este condamnabilă lipsa de reacţie a autorităţilor, inclusiv a celor care au obligaţia de a proteja copiii. Există cazuri punctuale când cei din administraţia şcolii nu au raportat astfel de cazuri tocmai pentru a nu-şi face şcoala de râs, ceea ce este complet greşit”, a mai spus Copăceanu. Se gândesc că nu vor fi prinşi sau că vor scăpa Tocmai pentru a face prevenţie şi pentru a-i învăţa pe adolescenţi să spună „nu”, americanii au pus la punct diverse programe de prevenţie şi ţintesc elevii de clasele I-IV, pentru a-i forma din timp. „Îi învaţă că a spune NU nu echivalează cu a fi exclus din grup, nu doar în cazul drogurilor, ci şi în cazul consumului de alcool sau a altor dependenţe”, explică medicul Adrian Abagiu. De cealaltă parte, spre deosebire de alţi adolescenţi europeni, românii consideră un act de bravură faptul că ajung să consume droguri. „Adolescentul român, influenţat fiind de adultul român care oricum încalcă legea, acceptă foarte uşor ideea de a consuma ceva interzis. La noi este la modă, se gândesc că nu vor fi prinşi sau că vor scăpa. Modul în care noi ne raportăm ca adulţi la lege influenţează foarte mult modul în care copiii nu respectă legea şi riscă să consume substanţe care nu sunt legale”, a completat psihologul Mihai Copăceanu.

Varza şi conopida sunt în topul legumelor cu efect antiinflamator. Alimente care păstrează sănătatea...

Alimentele conţin, pe lângă macronutrienţi - proteine, glucide, grăsimi - si compuşi în cantitate foarte mică, micronutrienţi, dar cu rol vital în buna funcţionalitate a organismului, respectiv vitamine, minerale, explică dr. Elena Tanase, medic specialist în medicină internă, consultant nutritive la Clinica DigestMed. „Plus diverse enzime, pigmenţi naturali cu rol antioxidant, care se găsesc în special în cele de provenienţă vegetală - fitonutrienţi. O alimentaţie echilibrată presupune aportul tuturor acestor principii alimentare, în proporţii optime“. Nu este nevoie să cântărim şi să calculăm fiecare masă, fiecare macro şi micronutrient în parte, pentru a asigura necesarul optim, adaugă medicul. „Este suficient dacă mesele sunt variate şi moderate cantitativ, apelând la absolut toate grupele alimentare pe care le-a lăsat natura“. Anumiţi aminoacizi nu pot fi produşi în organism „În ceea ce priveşte sursele, trebuie făcute anumite precizări funcţie de fiecare macronutrient în parte. Proteinele sunt formate din amestecul şi repetarea a 20 aminoacizi, în proportii variabile. Din aceşti 20 de aminoacizi, o parte nu pot fi produşi de organismal uman din alte substraturi - aminoacizi esenţiali. Drept urmare, pentru a supravieţui trebuie să fie aduşi prin alimentaţie, în anumite cantităţi“. Natura oferă ca surse proteice: carnea şi produsele derivate, peştele, oul, laptele şi produsele derivate - surse din regnul animal, precum şi: leguminoasele - fasole uscată, mazăre, năut, linte, soia, sâmburi şi seminţe: nuci, alune de pădure, seminţe diverse. „Regnul animal este considerat sursa optimă de proteină pentru că aduce toţi aminoacizii esenţiali în cantitatea necesară. Proteinele de origine vegetală au unul sau mai mulţi aminoacizi limitanţi, adică lipseşte sau este în cantitate redusă unul dintre aminoacizii esenţiali, cu excepţia soiei. Alimentaţia echilibrată a adultului presupune că 1/3 până la 1/2 din necesarul proteic să vină din surse animale şi restul din surse vegetale. Veganul, care are aport exclusiv de proteină vegetală, trebuie să fie mai atent la cantitatea şi combinaţia acestor surse proteice, ca să nu aibă deficit nu de proteine, ci de aminoacizi esenţiali“. Carnea roşie are un impact diferit asupra sănătăţii O menţiune trebuie făcută în ceea ce priveşte aportul de carne rosie - porc, vită, oaie. „Impactul asupra stării de sănătate este diferit dacă vorbim de carnea roşie neprocesată - carne, de preferat slabă, preparată în gospodărie şi carnea roşie procesată - mezeluri. Se consideră prudent consumul a 1 - 2 porţii carne roşie neprocesată/săptămână, un consum mai mare crescând riscul unei serii de afecţiuni prin fierul heminic conţinut, prin produşii care rezultă din metabolizarea grăsimilor şi proteinelor/aminoacizilor conţinute, precum şi produşii care rezultă în mod firesc din prepararea termică. Consumul de mezeluri trebuie să fie rar şi foarte rar, pentru că au un nivel crescut de sare, conţin nitraţi/nitriţi, diverşi aditivi alimentari, precum şi produşi rezultaţi din procesul propriu-zis de preparare“. Glucidele sunt împărţite în două mari categorii: simple şi complexe Pe cele simple le găsim în fructe şi legume - glucoza si fructoza, în miere şi alte siropuri naturale - fructoza, în lapte - lactoza, dar şi în toate preparatele care conţin zahăr adăugat. „Zahărul - sucroza - ca un compus adăugat în preparate nu este vital organismului, ca atare, din punct de vedere nutriţional, ne putem lipsi de el. Totuşi, alimentaţia zilelor noastre face aproape imposibil acest deziderat. Important este să evităm excesul, pentru că, dacă se menţine într-o cantitate redusă - sub 10% din aportul caloric - foarte probabil nu are impact major pe starea de sănătate. Glucidele complexe sunt, la rândul lor, împărţite în cele digerabile, respectiv amidonul şi cele nedigerabile, respectiv fibrele alimentare. „Ambele categorii sunt vitale menţinerii unei stări de sănătate optime, nu degeaba ele sunt simultan prezente în principalele surse naturale: leguminoase, boabe-produse din cereale integrale“. Fibrele alimentare menţin sănătatea digestivă „O linie vitală de apărare a organismului este integritatea, sănătatea mucoasei tubului digestiv. La menţinerea acestei sănătăţi contribuie şi aportul optim de fibre alimentare. Aşa cum am precizat aceşti compuşi nu pot fi degradaţi la nivelul intestinului subţire, pentru că omul nu are echipamentul enzimatic necesar, ca atare ajung la nivelul colonului, unde, pe de o parte, constitutie hrana pentru flora bacteriană necesară de la acest nivel, dar contribuie şi la formarea scaunului“. Alte roluri ale fibrelor alimentare sunt reducerea absorbţiei grăsimilor şi a compuşilor potenţial nocivi pe care îi ingerăm nedorit odată cu alimentele. „Fibrele alimentare sunt prezente în legume, fructe, leguminoase şi toate produsele din cereale integrale - pâine integrală din diverse făinuri, orez integral, paste integrale, bulgur etc). Recomandarea este de a se consuma 14 grame de fibre/1.000 de kilocalorii ingerate. Asta înseamnă că benefic este ca, la fiecare masă sa consumăm fie un fruct, fie o salată, fie garnitura din legume, fie un produs din cereale integrale, în cantitatea adaptată fiecăruia“. Pe lângă aportul de fibre, fructele şi legumele aduc un aport extrem de valoros şi de variat de fitonutrienţi cu efect antiinflamator. „Dintre acestea, merită să punctăm în special: cruciferele - varza, conopida, broccoli, ceapa, tomatele, fructele de pădure, strugurii negri, cireşele, citricele, rodia. Nu trebuie să uităm de condimentele cu rol antiiflamator: turmeric, usturoi, ghimbir, rozmarin, oregano, mentă, sinduf, chimen, coriandru, busuioc, frunze de dafin, anason, cuişoare, piper, patrunjel, mărar, păstârnac, cacao, precum şi ceaiul verde sau negru“. Pigmenţii care se găsesc în fructe şi legume au rol antioxidant, motiv pentru care alimentaţia zilnică trebuie să includă legume şi fructe cât mai variate şi cât mai colorate. O alimentaţie echilibrată se bazează şi pe consumul frecvent de seminţe diverse Grăsimile alimentare se împart în două mari categorii: saturate şi nesaturate - care, la rândul lor pot fi mono sau polinesaturate. „Cele saturate sunt în special de provenienţă animală şi consumate în exces, favorizează sinteza hepatică de colesterol şi depunerea ulterioară pe vas, determinând îngustarea acestuia - proces de aterogeneză“. De aceea, aportul lor trebuie limitat la 7-10 % din aportul caloric. „Principalele surse sunt carnea grasă şi lactatele grase, însă potenţialul aterogen este mai mare în ceea ce priveşte grăsimea din cărnurile grase versus lactate grase. Lactatele nu se consumă degresate, se ajustează porţia funcţie de % de grăsime caracteristic produsului. Grăsimile nesaturate sunt de provenienţă vegetală - sâmburi şi seminţe diverse şi uleiurile derivate, precum şi de provenienţa animal-diverse specii de peşti. O alimentaţie echilibrată se bazează şi pe consumul frecvent, chiar zilnic de seminţe diverse, precum şi uleiuri derivate, în special uleiul de măsline presat la rece. Măcar două mese pe săptămână ar trebui să se bazeze pe peşte“.

Ramai conectat

Cele mai recente articole

Ministrul Mediului şi comisarul european pentru mediu, declaraţii de presă comune

Ministerul Mediului, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, organizează joi, la Bucureşti, seminarul internaţional "Conservarea biodiversităţii în spaţiul carpato-danubiano-pontic, un secol de la Marea Unire"....

Cupa “Moș Crăciun” va aduna la Suceava peste 700 de copii

Ediția din acest an va avea loc în weekendurile 14-16 și 21-23 decembrie Municipiul Suceava va găzdui luna aceasta cea de-a XII-a ediție...

Consiliul Concurenței: Amendă uriașă pentru cei implicați în majorarea ilegală a tarifelor RCA

În România, de protecția, menținerea și stimularea concurenței și a unui mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor se ocupă un organism autonom,...