miercuri, februarie 20, 2019

Adevărul trebuie rostit, indiferent de consecințe. Indiferent de ce cred cei care, urmare a...

Noi am zis de multă vreme că cei care au semnat Protocoalele din Justiție se fac vinovați de încălcarea gravă a drepturilor omului. Încă din aprilie anul trecut. Atunci, Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, susţinea public că, până în februarie 2014, interceptările din dosarele penale s-au făcut contrar unei decizii CEDO și total pe lângă lege, doar în baza protocolului semnat de Înalta Curte și SRI. În frenezia luptei împotriva corupției, s-a permis securiștilor și procurorilor să calce Legea în picioare. Nimeni nu pricepe faptul că cel care apără Legea este primul chemat să o respecte și să o aplice întocmai, în spiritul și litera ei? Că nici un rezultat nu justifică compromiterea actului de Justiție, așa cum a fost el compromis până acum? Și nici o idee pentru care merită să lupți nu justifică încălcarea drepturilor și libertăților civile. Când se întâmplă așa ceva, ideea a fost confiscată și aservită unor interese contrare celor inițiale. Așa și cu lupta anti-corupție, care s-a transformat în bâlci politic. Exact cei puși să pârlească corupţii, au compromis ideea de pârlit, alterând actul de justiție. În anul 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat o decizie prin care constată că Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională încalcă drepturile fundamentale ale omului. Deci, în plin regim democratic, în plină aderare la Uniunea Europeană, nici un parlamentar, nici un ministru, nici măcar socitatea civilă, nimeni nu s-a sinchisit să modifice legea. Doamne ferește să se restrângă din puterile SRI! Dar, că ceva era greşit s-a văzut din cum au vrut să dreagă, româneşte, busuiocul. Băieții și fetițele deștepte ale sistemului s-au gândit că dacă încheie niște Protocoale inter și intra ministeriale, se rezolvă legalizarea ilegalității interceptărilor până se introduce o prevedere în noile coduri penale. Aşa au apărut, în 2009, diverse combinații de Protocoale între SRI, DIA, DIE (și câte alte acronime cu stele sub surtuc or mai fi fiind) și instituțiile judiciare. Aşa există chiar şi un protocolul semnat de generalul Izmană cu Luluța Kovesi, prin care nu doar că se treceau la cheltuieli judiciare activitățile ofițerilor Direcției de Informații a Armatei, dar se puneau și bazele comunicării prin intermediul unei coordonări a societății civile. Hă? Un serviciu de informații al Armatei să aibă atribuții în coordonarea societății civile? Până când au intrat în vigoare noile coduri penale, toate interceptările au fost executate în baza Protocoalelor. Deci, nu pe lege! Iar Curtea Constituțională a României tocmai ce a decis că Protocoalele sunt neconstituționale! Așadar, cei care au semnat, din 2009 încoace, Protocoale peste Protocoale, se fac vinovați de încălcarea gravă a drepturilor omului! Adevărul trebuie rostit, indiferent de consecințe. Indiferent de ce cred cei care, urmare a semnării unui Protocol, sunt coordonaţi de indivizi cu trese în civil. Excesul de securitate dăuneazpă grav sănătăţii democraţiei. Este şi poziţia Danei Gârbovan, judecător clujean şi preşedintele Uniunii Judecătorilor din România. Poziţia publică a domnniei sale este că decizia de ieri a Curţii Constituţionale este o nouă confirmare a faptului că persoane din SRI şi din Ministerul Public au încălcat Constituţia si separaţia puterilor în stat. Că, în fapt, Curtea redă puterii judecătoreşti atributul constituţional de a decide cu privire la efectele concrete ale acestor încalcări grave ale normelor democratice. Că, în Romania, au fost instituţii care s-au situat mai presus de lege şi Constituţie, aducând prin aceasta atingere rolului instanţelor judecătoreşti în înfăptuirea justiţiei. „Prin aceste protocoale au fost completate sau modificate, în secret, norme de procedură penală, acordând competenţe SRI acolo unde legea îi interzicea, fără ca nici măcar judecătorii să aibă cunoştinţă de conţinutul acestora. Orice persoană care înţelege în substanţa sa importanţa puterii judecătoreşti într-un stat de drept – şi nu le rezumă la slogane şi discursuri sterile – înţelege şi gravitatea excepţională a faptului că, în România, au fost instituţii care s-au situat mai presus de lege şi Constituţie, aducând prin aceasta atingere rolului instanţelor judecătoreşti în înfăptuirea justiţiei. (...) Semnatarii acestor protocoale trebuie să-şi asume răspunderea pentru consecinţele acestora.”

În sfârșit, AUDIAT. Liviu Bala, azi, în fața Instanței, despre cum l-a ”făcut” Șpan...

Cel mai ”important” martor din dosarul lui Cătălin Cherecheș a fost audiat, după aproape trei ani, la Tribunalul Cluj. Liviu Bala, fostul director executiv al clubului HCM Baia Mare a fost interogat timp de mai multe ore despre infracțiunile imputate primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș. Printre aspectele relatate de către Bala se numără și cum Șpan l-a înregistrat pe primar, folosindu-se de două telefoane: unul îl punea pe masa și altul îl ținea în buzunar. (Sursa foto: ZiarMM) Înregistrare ca la carte: telefonul paravan – pe masă, telefonul ”martor” – în buzunar Deși își începe declarația cu afirmația că este nașul de cununie al lui Cistian Șpan – denunțătorul lui Cătălin Cherecheș, Bala l-a plasat pe acesta într-o lumină mai puțin favorabilă decât a lui Cherecheș. Mai mult, Bala a vorbit despre cum colabora Șpan cu DNA pentru dosarul lui Cherecheș. „ De la Șpan știu că are două telefoane sau avea cel puțin la momentul la care cu unul din ele mi-a spus că îl înregistrează pe Cătălin. Unul îl ținea pe masă, unul îl ținea în buzunar, cu acesta din urmă efectuând înregistrările. Nu știu pe care din cele două l-a folosit în concret pentru înregistrare. Arat că Șpan mi-a spus “am două telefoane, când discutat cu Cherecheș un telefon îl țin întotdeauna pe masă, iar celălalt în buzunar cu care îl înregistrez”. Din câte rețin Șpan avea două Iphone-uri în concret nu știu pe care din cele două le-a folosit pentru înregistrare. De altfel nici nu știu ce tip de Iphone avea. Știu că era ultimul tip. Lui îi plăcea să folosească tableta, laptopul, celularele, se pricepea la tehnică.” Cristian Span l-a inregistrat pe Catalin Chereches cu un telefon marca iPhone 5S. În urma probelor administrate de DNA Cluj, Cherecheș a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție în repetate rânduri. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Cluj, fiind judecat de către magistratul Nora Boiciuc. În prezent sunt audiați mai mulți martori care ar fi asistat la episoade în care Cătălin Cherecheș a finanțat diferite entități, cluburi de fotbal și ziare din Baia Mare. Avocatul acestuia și-a construit o apărare prin prisma faptului că sumele de bani pe care i le cerea Cristian Șpan- martorul denunțător, pentru HCM Baia-Mare, Cherecheș le dădea pentru că Primăria era acționar la acel club de fotbal, mutând discuția din zona de ”mită” sau ”sponsorizare” în cea a plăților legale. Procurorul Ionuț Vasile (DNA Cluj) îl amenința cu ”colegii de la DNA Ploiești” Liviu Bala susține că a fost contactat de DNA Cluj, prin procurorul Vasile Ionuț, exact în ziua în care era arestat Cătălin Cherecheș. Fiindcă nu răspundea la telefon, în următoarea dimineața a fost avertizat că va primi o vizită de la DNA Ploiești. „În ziua în care a fost arestat Cătălin Cherecheș eram în drum spre Ploiești cu echipa de handbal urmând să aibă loc meci a doua zi în Cupa României. În următoarea dimineața a venit la mine Kotecz Daniel care mi-a spus că sunt căutat de procurorul Ionuț Vasile și că nu răspund la telefon și dacă nu răspund va trimite colegii de la DNA Ploiești să mă ridice. L-am sunat pe procuror și i-am spus că mă voi prezenta la sediul DNA CLUJ însă echipa de handbal are de susținut un meci în cupa României în seara acelei zile, după care mă voi întoarce la Cluj și voi merge a doua zi la sediul DNA. La 10 seara am plecat din Ploiești, am călătorit toată noaptea și a doua zi m-am prezentat la sediul DNA CLUJ .”, a declarat Liviu Bala, în timpul audierii de la Tribunalul Cluj. Mai mult, acesta susține că s-a întâlnit cu procurorul DNA și la Sala Sporturilor din Cluj, unde a fost abordat să facă denunțuri împotriva lui Cherecheș. Bala vorbește despre cum era contactat să dea declarații în mai multe dosare instrumentate de DNA Cluj, inclusiv că a fost avertizat de procurorul Ionuț Vasile că va fi cercetat pentru mărturie mincinoasă. „Cu procurorul Ionuț Vasile m-am mai întâlnit odată la Sala Sporturilor din Cluj-Napoca și m-a întrebat dacă fac denunț împotriva lui Cherecheș dar nu legat de această cauză. Procurorul m-a sunat și m-a întrebat dacă vin la meci la Cluj, i-am spus că da și atunci ne-am întâlnit în parcarea din Sala Sporturilor. Și când ne-am întâlnit la Vâlcele procurorul mi-a cerut să fac denunț împotriva lui Cătălin Cherecheș. Am fost sunat de procurorul Ionuț Vasile și în cursul anului trecut și mi-a spus că pentru declarația pe care am dat-o în celălalt dosar la DNA sunt suspectat de mărturie mincinoasă și că în prezentul dosar ar fi bine să dau declarația de așa manieră încât să reglez cele două declarații. I-am răspuns că din punctul meu de vedere am dat aceleași declarații, adică am declarat la fel în ambele dosare și că poate să îl contacteze pe avocatul meu”, a mai arătat acesta. (Sursa foto, deschidere: Necenzurat.ro)

PILA LUI DRAGNEA? Anca Marincean, sefa DNA Cluj, in carti MARI ca sa ajunga...

Spre deosebire de nesimtitii de procurori DNA de la Ploiesti si Oradea, cei de la Cluj sunt absolut perfecti pe partea profesionala, sub bagheta incredibilei doamne procuror sef Anca Marincean. Doamna Marincean a dus dormitul in papucii DNA la rang de ARTA, reusind la Cluj niste lovituri rasunatoare date marilor anticorupti ai Ardealului. Cea mai recenta bomba detonata a fost NUCLEARA: DNA Cluj a prins doi mari hoti, ce zicem noi ca mari, IMENSI: un secretar de comuna de cacat si un agent agricol din comuna de cacat care au fost ATAT de corupti incat au ciordit imensa suma de 7815 lei (circa 1900 de parai) din avutia fondurilor europene. De asemenea procurori avem nevoie in tara! Sa starpim adevarata coruptie, caci pana acum ne-am ocupat doar de sex cu Andreea Cosma si portocale! Coruptia profunda nu se afla in birourile de la Urbanism, nu in jaful din bani publici de la Untold, nu in licitatiile de la Diferit, nu in mizeriile jegoase de la Centura de Lut, nici la Gropa de Gunoi de la Pata Rat si vesnic neterminatul Centru de Management Integrat al Deseurilor, nici la drumeagul Rachitele - Ic-Ponor, nu in falimentul Cluj Arena, nu in achizitiile de la RATUC/CTP, nu in averea imensa a lui Daniel Buda, coruptia se afla la proletarii hoti care ciordesc pe furis si ne fac de rusine in Europa. Dar asta nu e totul! In urmatoarele doua spatamani, structura DNA condusa de Anca Marincean va da o noua lovitura imensa: condamnarea la inchisoare de 2,8 ani cu executare pentru 40 de BILETE la un festival, mita electorala, a unguroaicei Anna Horvath, fost viceprimar. Dosarul DNA Cluj impotriva Annei Horvath este cu atat mai important cu cat NU EXISTA NICIO PROBA care sa o incrimineze, ceea ce e cu atat mai imbucurator. Bravo, doamna Marincean! Asa se procedeaza! Acum cateva luni am aratat in acet ziar ca interceptarea unei conversatii ambientale dintre Horvath si un om de afaceri maghiar nu numai ca a fost trunchiata, PROST tradusa, ba chiar a fost si "imbunatatita" cu fraze si cuvinte care nu s-au rostit. Insa azi am primit o veste excelenta: se pare ca, asa ne-a spus noua o pasarica de la Institutul National de Expertize Criminalistice, nu exista niciun hard disk master cu inregistrarea ambientala a unguroaicei si cica procurorul DNA Cluj care a lucrat la dosar, adica a jegozit dosarul, se caca pe el de nervi si frica fiindca nu stie ce sa faca, mai ales ca aia de la SRI Cluj au ridicat din epoleti. Insa in tot raul e un bine, am eu o propunere si mai buna pentru completul de judecatori care cica e expres ales sa o gabjeasca pe unguroaica: avand in vedere ca nu sunt probe, sa profitam si sa o bagam pe Anna Horvath nu 2,8 ani la parnaie, ci 10, astfel incat sa reusim sa mai exterminam un maghiar care a vrut sa ne fure Ardealul! Se pare ca Dragnea o vrea neaparat pe Marincean la Bucuresti ca sefa la DNA, pana una alta insa am smuls si o declaratie anonima de la un ofiter SRI Cluj care ne-a declarat sub anonimat: "Anca Marincean e un adevarat profesionist: face orice pentru un dosar - doarme, picoteste, atipeste, casca, pune batista pe el - orice numai sa nu se miste din amortire. Si toti subalternii o imita, caci, vorba aia, pestele de la cap adoarme. Dar si cand se decide sa rupa un dosar de coruptie, e de neoprit: il umple cu probe virtuale, trece peste comanda politica si mai adauga de la ea ca sa impresioneze si, cu un tupeu pe care numai siguranta ca ai facut o treaba buna il poate da, trimite dosarul in judecata. CV-ul ei este absolut impresionant: sa va dau un exemplu - de Lucan si mizeriile lui doamna efectiv nu a auzit, daca o intrebi cine e Lucan, crede ca e ceva impiegat din gara Deda. Daca ne-ar ajuta Dumnezeu, Clujul nu ar avea decat de castigat! Si Romania!", a declarat sursa noastra. A consemnat, Liviu Alexa jurnalist sectia Sport

Catastrofă la Clinica Chirurgie I. Emanuel Ungureanu: „Bolnavii cu cancer sunt trimiși acasă pentru...

În cea mai recentă vizită pe care deputatul clujean, Emanuel Ungureanu, a făcut-o la Clinica de Chirurgie I din Cluj-Napoca, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din cadrul Camerei Deputaților a surprins în imagini dezastrul din această instituție medicală. După cum precizează Ungureanu, ”dezastrul acestei clinici, unde au fost salvate mii de vieți, s-a desăvârșit atunci când profesorul Constantin Ciuce a decis să plece în zona medicinii private”. Deputatul USR, Emanuel Ungureanu, a publicat pe o rețea de socializare imagini video din salonul 522 din cadrul clinicii. Iată ce a notat acesta: ”Catastrofă! Salonul 522, priviți imaginea dezastrului unul management iresponsabil intr-unul din cele mai mari spitale din România. Clinica Chirurgie I din Cluj-Napoca în pragul dezastrului! După plecarea profesorului Ciuce la Spitalul Regina Maria și a mai multor cadre medicale și asistente, această clinică este într-o situație catastrofală. Numărul de paturi pentru bolnavi s-a redus de la 75 la 56!!! Bolnavii cu cancer sunt trimiși acasă pentru că medicii nu au paturi pe care să-i interneze. Medicii se plâng de lipsa anticoagulantelor, a acelor de sutură”, notează deputatul Ungureanu. Imaginile surprinse sunt dincolo de orice închipuire. Iar dezvăluirile sunt pe măsură. Ziar de Cluj semnala gravitatea situației din cadrul Clinicii Chirurgie I, acolo unde un întreg etaj a fost ÎNCHIS pe durata lunii decembrie. Cu mari eforturi, situația a fost remediată recent, chiar dacă parțial. CITEȘTE ȘI: Situație dramatică din cauza lipsei de personal din spitale. Un etaj întreg al unei unități sanitare s-a închis după ce asistentele au plecat la privat Video of Emanuel Ungureanu Chirurgie I

BREAKING Ioan Bendei, administratorul RCS/RDS, și Dumitru Dragomir, condamnați la câte 4 ani de...

Omul de afaceri Ioan Bendei, administratorul firmei RCS/RDS, și Dumitru Dragomir, fostul șef al Ligii Profesioniste de Fotbal, au fost condamnați marți de Tribunalul București la câte 4 ani de închisoare cu executare în dosarul privind vânzarea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal, potrivit deciziei instanței. Cei doi pot face recurs la sentință. Și Florin Bădița a fost condamnat la 4 ani de închisoare, iar Bogdan Dragomir și Alexandru Oprea au fost achitați. Companiile RCS / RDS și Bodu SRL au primit amendă penală de câte 1.230.000 de lei. Dumitru Dragomir este acuzat că a primit peste 3 milioane euro mită de la administratorul RCS/RDS, Ioan Bendei, în schimbul acordării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1. În august 2017, Dumitru Dragomir a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi complicitate la spălare de bani, informează g4media.ro. Alături de el au fost deferiţi justiţiei Ioan Bendei, la data faptelor administrator al SC RCS&RDS SA, pentru dare de mită şi complicitate la spălare de bani; Bogdan Dumitru Dragomir (fiul lui Dumitru Dragomir), la data faptelor asociat unic al SC Bodu SRL, pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la spălare de bani. De asemenea, au fost trimişi în judecată Florin Bogdan Bădiţă, la data faptelor administrator al SC Bodu SRL; Alexandru Oprea, la data faptei directorul general şi preşedintele CA al RCS&RDS; Mihai Dinei, la data faptelor coordonatorul activităţii juridice a RCS&RDS; Serghei Bulgac, la data faptei director general al RCS&RDS. Procurorii susţin că, în perioada aprilie 2009 – mai 2011, în calitate de preşedinte al LPF, cu sprijinul lui Florin Bădiţă, Bogdan Dumitru Dragomir şi Bodu SRL, Dumitru Dragomir a pretins suma de 3,5 milioane de euro de la Ioan Bendei, în calitatea acestuia de administrator şi acţionar al RCS&RDS SA, din care a primit suma de 3.100.000 de euro de la RCS&RDS SA. Banii primiţi au fost disimulaţi sub forma unor plăţi făcute în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, încheiat la data de 15 august 2009, pentru finanţarea unui local administrat de fiul lui Dragomir, Crystal Palace Ballrooms. „Contractul respectiv a fost încheiat între societăţile Bodu SRL, deţinută de Dumitru Dragomir, şi RCS&RDS SA, inculpatul Bendei Ioan beneficiind de sprijinul inculpaţilor Dinei Mihai şi Oprea Alexandru, administratori ai RCS&RDS SA. Banii respectivi au fost pretinşi şi primiţi de inculpatul Dumitru Dragomir în contextul executării, în perioada respectivă, a unui contract de cesiune a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1, încheiat la data de 8 aprilie 2008 între LPF şi consorţiul constituit din societatea SC RCS & RDS SA, administrată de inculpatul Bendei Ioan şi o altă societate”, susţine DNA. Cu privire la infracţiunea de spălare de bani, anchetatorii notează că, în perioada 2015 – 2016, pe parcursul urmăririi penale desfăşurate în cauză, între societăţile RCS&RDS SA, reprezentată de Serghei Bulgac în calitate de administrator şi director general (care ar fi beneficiat de sprijinul lui Ioan Bendei şi al lui Mihai Dinei), şi Bodu SRL, reprezentată de Florin-Bogdan Bădiţă (care ar fi beneficiat de sprijinul lui Dumitru Dragomir şi al lui Bogdan Dragomir), şi alte persoane juridice, s-ar fi încheiat mai multe acte juridice în legătură cu contractul de asociere în participaţiune din data de 15 august 2009. „A rezultat că patru dintre aceste acte juridice reprezintă, în parte, forme alternative tipice de spălare de bani, prin care s-au stabilit raporturi juridice nereale, pentru a disimula adevărata natură a existenţei sumei de 3.100.000 euro în patrimoniul societăţii Bodu, dar şi în scopul de a ajuta persoanele care au săvârşit infracţiunile de dare şi luare de mită să se sustragă de la urmărire penală. Practic, în urma unor operaţiuni juridice complexe, a fost schimbată natura sumelor plătite, acestea fiind transferate artificial înapoi în patrimoniul RCS&RDS”, spune DNA. Concret, în cursul anului 2008, la nivelul LPF s-a organizat o licitaţie având ca obiect cesiunea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga I ”PARTENER”, în sezoanele competiţionale 2008 – 2009, 2009 – 2010 şi 2010 – 2011. „În urma desfăşurării licitaţiei cu strigare, consorţiul de firme din care făcea parte RCS&RDS a fost declarat câştigător, preţul de adjudecare fiind de 101.150.000 euro (inclusiv TVA). În cursul anului 2009, în contextul crizei economice, asocierea de firme a solicitat LPF acordarea unor condiţii contractuale mai avantajoase. În aceste împrejurări, Dumitru Dragomir, urmărindu-şi interesul personal, întrevăzut din iminenta neîndeplinire a obligaţiilor contractuale ale consorţiului, a solicitat reprezentanţilor SC RCS&RDS SA să intre într-un parteneriat de afaceri cu firma pe care acesta o controla”, menţionează DNA. Prin urmare, susţin anchetatorii, pentru a-l determina pe Dumitru Dragomir să susţină interesele RCS&RDS la nivelul LPF, în legătură cu executarea contractului de cesiune a drepturilor de televizare, la data de 15 august 2009, între SC Bodu SRL – societate controlată de preşedintele LPF şi reprezentată de Forin Bădiţă – şi RCS&RDS s-a încheiat un contract de asociere în participaţiune, conţinutul contractului fiind anume conceput de părţi astfel încât să creeze aparenţa unei asocieri tipice şi să mascheze cât mai bine voinţa lor reală – aceea de a da, respectiv de a lua mită. DNA arată că, în baza acestui contract, în perioada 18 august 2009 – 10 mai 2011, RCS&RDS SA a plătit către Bodu SRL, în 27 de tranşe, suma de 3.100.000 euro (13.059.290 lei). „În perioada 2015 – 2016, părţile implicate în încheierea contractului de asociere în participaţiune au acţionat pentru ‘spălarea’ şi ‘curăţarea’ sa de caracterul infracţional, în scopul disimulării originii ilicite a acestuia. Astfel, între RCS&RDS SA, Bodu SRL şi SC Integrasoft SRL au fost încheiate mai multe acte juridice, părţile preocupându-se exclusiv să confere contractului de asociere în participaţiune un caracter licit, în special în privinţa sumei de 3.100.000 euro, plătită în condiţiile de mai sus. Aceste operaţiuni, care s-au derulat până în anul 2016, au condus în final la cumpărarea de către SC RCS&RDS SA a afacerii care a stat la baza contractului de asociere”, notează DNA. Foto: Dumitru Dragomir (InquamPhotos / Octav Ganea)

Ce culoare politică are proiectul Spitalului Regional din Cluj? TIȘE: “Nu vom abandona proiectul”

Tema Spitalului Regional de Urgență din Cluj (SRU) continuă să suscite spiritele. După ce ani de-a rândul proiectul nu a prezentat nici un interes în rândul administrației clujene, acum reprezentanții Consiliului Județean Cluj, prin intermediul președintelui Alin Păunel Tișe, se dau de ceasul morții pentru a-și însuși planul de realizare a unui spital de însemnătate majoră în zona de Nord-Vest a României. Un proiect cu potential electoral imens ce poate spori peste noapte capitalul de imagine a politicienilor clujeni. Astfel, Consiliul Județean Cluj și-a anunțat, prin intermediul unui comunicat, revendicările privind înlocuirea Ministerului Sănătății ca autoritate eligibilă pentru depunerea proiectului Spitalului Regional de Urgență cu județul Cluj pentru atragerea banilor europeni. Conform documentului citat, forul județean afirmă că a primit soluții din partea Comisiei Europene pentru realizarea SRU Cluj: “Comisia Europeană oferă județului Cluj o soluție pentru a merge mai departe în realizarea spitalului regional de urgență, proiect pe care nu îl vom abandona indiferent de greutățile politice pe care le întâmpinăm în relația cu Guvernul României. În răspunsul primit recent de la Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, se admite faptul că Programul Operațional Regional poate fi modificat în cursul perioadei de programare, la cererea autorităților naționale. Altfel spus, Consiliul Județean Cluj poate solicita Guvernului României să declare Consiliul ca fiind eligibil în depunerea proiectului pentru construirea spitalului regional de urgență, adică beneficiar în locul Ministerului Sănătății”, menționează CJ Cluj într-un comunicat de presă. Alin Tișe urmează să ceară consilierilor în următoarea ședință a Consiliului județean “să își însușească solicitarea, astfel încât demersul să fie unul unitar, considerând, astfel, că sănătatea nu are culoare politică”. Prin urmare, reușita este echivalenta unui studiu de pre-pre-fezabilitate, cu alte cuvinte, CE a încuviințat solicitarea CJ Cluj, admițând ca fiind eligibilă pentru a fi supusă unei analize. Cum va proceda Guvernul în acest caz, chiar dacă poate intuit, rămâne de văzut. Din păcate, după cum susține Alin Păunel Tișe, chiar dacă ”sănătatea nu are culoare politică”, totuși, ”greutățile sunt politice”, nu de alt ordin. “Documentul va fi prezentat în ședință publică și va solicita modificarea POR 2014 – 2020 în sensul înlocuirii ministerului, ca aplicant eligibil, cu unitățile administrativ-teritoriale pe raza cărora s-a decis amplasarea spitalelor regionale. De asemenea, ținând cont de importanța proiectului, voi solicita și consiliilor județene din regiunea de Nord-Vest să sprijine demersul nostru. Fiind al doilea centru universitar al țării în care funcționează 5 spitale județene, cu o structură de 45 de clădiri separate care îndeplinesc împreună funcțiile unui spital regional unic cu 3.100 de paturi, județul Cluj rămâne zona eligibilă pentru realizarea acestei investiții majore”, a susținut Tișe. În toamna anului trecut, Alin Tișe a transmis Comisiei Europene o adresă oficială prin care solicita preluarea proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență Cluj. În replică, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a susținut că acest proiect va fi realizat de către Guvernul României. Cu același prilej, Pintea a atras atenția asupra Spitalului Clinic Județean de Urgență pentru Copii din Cluj: "Spitalul regional Cluj-Napoca se va face de către Guvernul României, cu atragerea de fonduri europene. Am înţeles că sunt nişte discuţii în spaţiul public. Consiliul Judeţean Cluj cred că ar trebui să se ocupe de Spitalul de pediatrie, pentru că am nişte referinţe nu tocmai plăcute despre ceea ce se întâmplă acolo din punct de vedere al structurii", a declarat atunci ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

Ramai conectat

Cele mai recente articole

cjobs logo cropped mobille

Jobs at sea

CJOBS has recently launched their new website with jobs for seamen and offers with jobs at sea, shipyards, offshore and all other related jobs...
cjobs logo

Locuri de munca navigatori

CJOBS a lansat noul website cu locuri de munca navigatori  si oferte de angajare marinari si in Romania. Companiile de shipping, crewing, si toti...

„Deschide-ţi mintea, nu fi închis!”, proiect de prevenire a delincvenţei juvenile şi victimizării minorilor

Home / Social / „Deschide-ţi mintea, nu fi închis!”, proiect de prevenire a delincvenţei juvenile şi victimizării minorilor ...