vineri, septembrie 24, 2021
Chitaristul de jazz Chuck Loeb, renumit pentru colaborările sale cu saxofonistul Stan Getz și cu formația Steps Ahead, a murit la vârsta de 61 de ani, a informat familia sa, citată miercuri de DPA. a08b8033-40a4-4497-b331-d1872165ff05 "Cu părere de rău vă anunțăm că soțul și tatăl nostru iubit, Chuck, a murit noaptea trecută, pe 31 iulie, la ora 21:00" au scris pe Facebook soția sa Carmen Cuesta și cele două fiice ale cuplului. Loeb s-a născut în 1955 în apropiere de New York, iar la 13 ani cânta deja în trupe locale. Artistul se lupta de mai mulți ani cu cancerul, potrivit publicației Jazz Times. Înmormântarea sa va avea loc vineri în satul Dobbs Ferry din statul american New York. AGERPRES/(AS — editor: Ana Bîgu, editor online: Anda Badea)
Cea de-a 70-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Locarno începe miercuri cu un afiș foarte eclectic în care sunt prezente nume mari ale celei de-a 7-a arte, relatează EFE. c8a93ac4-48ef-4ed5-a3b4-3bd72133d4cc Înființat în 1946, Festivalul Internațional de Film de la Locarno este un punct de reper pentru cinefilii care își dau întâlnire în această localitate din regiunea meridională a Elveției pentru a se bucura de filme și de premiere mondiale și pentru a afla cine va obține anul acesta marele trofeu Leopardul de Aur. Pentru actuala ediție care se desfășoară în perioada 2 — 12 august organizatorii au selectat o sută de filme din peste 4.000, în paralel cu prezentarea unui nou ciclu de dezbateri și de ateliere pentru cei tineri precum și cu concursul "filmul vieții mele" care îi încurajează pe useri să voteze pe rețelele de socializare filmul favorit. În competiția internațională vor fi prezente 18 filme, dintre care 15 în premieră mondială, care vor fi punctate de un juriu internațional prezidat de criticul de film, regizor și scenarist francez Olivier Assayas. Printre titlurile intrate în concurs se numără filme ale unor cineaști experimentați precum François-Jacques Ossang, cu al său thriller '9 doigts' avându-l ca protagonist pe Gaspard Ulliel; Denis Côté, cu documentarul său hibrid despre culturism 'Ta peau si lisse'; sau Serge Bozon cu comedia fantastică 'Madame Hyde'. Organizatorii anunță și prezentarea în premieră a lungmetrajului 'La telenovela errante', filmat în 1990 și terminat în 2017—al regizorului chilian Raúl Ruiz care se bazează pe argumentul prezumtiv că această țară sud-americană nu există, fiind doar reflecția unui lung șir de telenovele. Sunt prezente pe afiș și noi talente care candidează la Leopardul de Aur cu primul lor film în calitate de regizor, precum actorul american John Carroll Lynch ('Lucky'), producătorul român Andrei Crețulescu ('Charleston'), artistul multidisciplinar islandez Hlynur Pálmason ('Vinterbrödre') sau actor și scenarist italian Germano Maccioni ('Gli Asteroidi'). Printre filmele aflate în competiție se află și patru documentare. Cu inaugurarea a patru săli de proiecție, Festivalul Internațional de Film de la Locarno 2017 speră să atragă un public mai numeros care în mod tradițional se reunește în Piazza Grande din localitate având o capacitate de până la 8.000 de persoane. Proiecțiile în aer liber din această piață centrală din Locarno se numără printre marile atracții ale festivalului unde anul acesta se vor prezenta aproape 20 de filme, dintre care unele în premieră mondială, dar și blockbustere precum filmul de acțiune 'Atomic Blonde', în care actrița laureată cu Oscar Charize Theron devine agent al serviciilor secrete britanice. Totuși prezența feminină este redusă anul acesta, comparativ cu ediția din 2016: doar 34 de filme prezentate în Piazza Grande sau aflate în concurs au fost realizate de femei. Anul acesta va fi recompensat cu un Leopard de Aur pentru întreaga carieră regizorul american Todd Haynes, foarte apreciat pentru filmul 'Carol', și i se va aduce un omagiu pentru contribuția sa la lumea filmului actorului american Adrien Brody, laureat cu Oscar pentru filmul 'The Pianist' al lui Roman Polanski. AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Nicolaescu, editor: Mariana Ionescu)
Actorii Liam McIntyre și Harvey Keitel fac parte din distribuția "See You Soon", debutul regizoral al lui David Mahmoudieh, alături de actrița Jenia Tanaeva, aflată la primul rol principal într-un lungmetraj, filmările având loc inclusiv în România, informează un comunicat al producătorilor transmis marți AGERPRES. 39711612-45d9-4242-90ae-0967ba8900ff Sursa foto: deadline.com Jenia Tanaeva este cea care semnează scenariul împreună cu Mike Cestari. În Europa, serviciile de producție au fost asigurate de Alien Film, arată sursa citată. "See You Soon" este un film romantic contemporan, care are în centru povestea lui Ryan, un fotbalist american care, în timpul perioadei de recuperare în urma unui accident ce îi pune cariera în pericol, o cunoaște pe Lana, o mamă singură și între cei doi se naște o frumoasă poveste de dragoste. În distribuție se mai regăsesc Poppy Drayton, Oleg Taktarov și fotbalistul spaniol Carles Puyol. Filmările pentru "See You Soon" se desfășoară în Grecia, România și Rusia, arată producătorii. AGERPRES/(AS — autor: Oana Ghiță, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruștei)
Primarul comunei Bran, Rareș Rădăcină, a declarat marți, într-o conferință de presă, că Muzeul Național Bran s-ar putea închide la sfârșitul lunii august deoarece proprietarii Domeniului Bran, familia de Habsburg, nu mai doresc semnarea unui nou contract cu Ministerul Culturii pentru funcționarea muzeului. 6f6ab00a-8aa0-455d-b196-44f91ba7825f "Este o problemă foarte delicată. Contractul dintre Ministerul Culturii și proprietarii Domeniului Bran expiră la sfârșitul acestei luni. Eu personal nu cunosc poziția Ministerului Culturii, dar poziția moștenitorilor o știu foarte bine. Familia de Habsburg nu mai dorește să încheie cu Ministerul Culturii un nou contract pentru funcționarea Muzeului Național Bran. Nu cunosc motivele pentru care nu doresc prelungirea contractului. Există și un management defectuos în prezent la Muzeul Național Bran. Nici noi, Primăria Bran nu avem o relație foarte bună cu managerul muzeului", a explicat primarul Branului. El a adăugat că, în urma discuțiilor avute anul trecut la Ministerul Culturii cu ministrul de atunci Vlad Alexandrescu, există o perioadă de șase luni pentru relocarea celor peste 7.000 de piese transferate din Castelul Bran la Muzeul Vămii Medievale, după retrocedarea acestuia în luna mai 2009. "Din discuțiile de anul trecut de la Ministerul Culturii, la care am participat împreună cu un reprezentant al Consiliului Județean și directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov, s-a încheiat o minută în care se specificau condițiile de relocare a pieselor de la Muzeul Național Bran, dacă acesta se va închide. O parte erau transferate la Muzeul de Istorie Brașov, altele la Muzeul Cetății Făgărașului, iar pentru terenul în suprafață de 640 metri pătrați din fața Castelului Bran urma să se emită o Hotărâre de Guvern pentru trecerea acestui teren din domeniul statului în domeniul public al Branului", a declarat Rareș Rădăcină. El a precizat că în acest moment nu există în Bran o clădire unde s-ar putea muta Muzeul Național Bran, dar în următorii doi ani după ce sediul actualei Primării se va muta într-o altă clădire aflată acum în renovare, s-ar putea ca sediul actualei Primării aflată în imediata apropiere a castelului să capete destinație de muzeu. Edilul a spus că în zilele următoare se va deplasa la Ministerul Culturii pentru o discuție cu actualul ministru, pentru a vedea și poziția acestuia înn legătură cu Muzeul Național Bran. Potrivit edilului de la Bran, Muzeul Național Bran a fost vizitat anul trecut de 14.000 de turiști, în timp ce Castelul Bran de peste 800.000 de turiști. "Numărul de vizitatori este extrem de mic. De aceea vă spun că managementul muzeului are probleme. Costurile anuale ale Primăriei Bran cu Muzeul Național Bran sunt de 1,5 milioane de lei, în timp ce încasările au reprezentat anul trecut 100.000 de lei", a punctat Rareș Rădăcină. Muzeul Bran a fost înființat în anul 1957 când s-a amenajat o expoziție de artă și istorie medievală. Mai târziu, prin anii '60, s-a început amenajarea unui muzeu al satului brănean cu titulatura Secția Etnografică Bran. În toată această perioadă, Muzeul Bran a fost în administrarea Consiliului Popular Județean Brașov. În anul 1987 s-a deschis secția Vama Medievală, amenajată în clădirea de la baza castelului, clădire care a aparținut administrației vamale austro-ungare până în anul 1918. În 18 mai 2006, Castelul Bran a fost retrocedat moștenitorilor din familia de Habsburg. Din luna iunie 2009, Castelul a intrat pe deplin în posesia moștenitorilor principesei Ileana: arhiducele Dominic de Habsburg, arhiducesa Maria Magdalena Holzhausen și arhiducesa Elisabeta Sandhofer. Piesele din Castelul Bran au fost mutate atunci în clădirea care găzduia Muzeul Vămii, iar Ministerul Culturii a semnat cu moștenitorii un contract de închiriere a spațiului unde a funcționat Muzeul Național Bran, care împlinește în acest an 60 de ani de la înființare. AGERPRES / (A-autor: Jana Pintili, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruștei)
Inițiatorii Academiei Iei, care va lua ființă în localitatea harghiteană Tulgheș, locuită preponderent de români, își propun inițierea unui proiect de lege de protecție a patrimoniului textil, în condițiile în care creatori internaționali au început să pună în vânzare obiecte vestimentare cu prețuri de mii de euro, inspirate din elemente ale portului tradițional românesc. 44eb2767-2011-46cc-b5e1-978769b952a6 Andreea Diana Tănăsescu, inițiatoarea comunității online 'La Blouse Roumaine', care reunește aproape 200.000 de mii de persoane din întreaga lume, a vorbit la Tulgheș despre necesitatea protejării patrimoniului textil, în condițiile în care România nu există reglementări clare în acest sens, motiv pentru care se impune elaborarea unei 'legi a iei'. Andreea Diana Tănăsescu a prezentat, în cadrul unei întâlniri cu meșterii populari, dar și cu oameni de cultură din Harghita, Neamț și Iași, situațiile înregistrate în ultimele luni, când mari creatori de modă din lume au copiat elemente ale portului nostru popular, fără a specifica de unde s-au inspirat decât după ce s-au făcut presiuni în mediul online. 'Dacă noi nu avem în țară o lege și o reglementare internă, ei vor continua să folosească acest patrimoniu. La fel este și cazul lui Christian Dior, care pur și simplu a copiat un cojoc de Bihor unu la unu, dar i-a scos ceva foarte important, tricolorul (...) În Bihor un cojoc care nu este din piele se vinde cam la 300-400 de euro, probabil că un cojoc din piele ajunge la 500-600 de euro maxim și ghiciți cu câți bani îl vinde Dior: între 15.000 și 20.000 de euro. Cam asta se întâmplă cu patrimoniul nostru dacă nu știm să-l protejăm și să-l valorizăm. Ori munca noastră, oricât de vocală ar fi, susținută de toată media internațională, trebuie susținută de o strategie, de un sistem legislativ funcțional în țară, care să nu îngrădească creativitatea', a declarat Andreea Diana Tănăsescu. Aceasta a vorbit despre promovarea unei inițiative legislative, care ar trebui denumită simbolic 'Legea Iei' și pentru care este nevoie de sprijinul autorităților. 'Avem nevoie nu numai de entuziasmul nostru și de credința că o să putem face, avem nevoie și de sprijinul statului român, al Ministerului Culturii, care trebuie să ia atitudine și, mai mult de atât, trebuie să vină cu soluții', a punctat inițiatoarea comunității online 'La Blouse Roumaine'. La rândul său, Cristina Timariu, tânăra din Tulgheș care a avut ideea înființării în comună a unui centru rural de textile tradiționale, denumit 'Ia AcademIa', consideră că trebuie transmis în acest sen un semnal de alarmă la nivelul Ministerului Culturii. Cristina Timariu spune că se poate ajunge la situația în care ia de Tulgheș să fie patentată de altcineva și să nu mai poată fi cusută de meșterele populare din sat decât cu acordul cuiva care nu are nicio legătură cu portul nostru popular. Academia Iei de la Tulgheș se dorește a fi nu doar un centru de creație, păstrare și promovare a tradițiilor populare și a identității naționale, ci și unul de cercetare, în mai multe domenii, cum ar fi etnografic, semiotic sau spiritual. Andreea Diana Tănăsescu consideră că de la Tulgheș 'poate pleca 'următorul mare curent cultural, spiritual, economic, acela de a ne recupera patrimoniul și identitatea și de a o transmite mai departe', iar acest nou concept, denumit 'Ia Academia', să însemne, în primul rând, un centru de cercetare. Ea este de părere că în ultimii 100 de ani s-a pierdut foarte mult din ceea ce înseamnă identitate și cunoaștere tradițională și abia acum românii încep să recupereze ceea ce strămoșii lor le-au transmis de mii de ani. 'Când deschidem lăzile de zestre nu trebuie să vindem, chiar vă recomand: mai bine donați unui muzeu etnografic, unui centru de textile tradiționale, dar nu le mai vindeți, pentru că vă vindeți identitatea, e ca și cum v-ați vinde buletinul, pașaportul, actele bunicilor, au aceeași însemnătate, întâi trebuie să le cercetăm. Și cred că avem aici mai multe paliere de cercetare: etnografică, ținând cont că este o zonă de graniță și astfel se pot înțelege schimburile culturale, cercetare textilă, pentru că e foarte important să recuperăm tehnicile de cusut și țesut, cercetarea spirituală sau cercetarea semiotică, pentru că semnele identitare au fost prea puțin studiate până astăzi și haideți să facem o enciclopedie a motivelor de Tulgheș, de Harghita, de Neamț, accesibilă pe Internet', a spus Andreea Diana Tănsescu. Aceasta a pledat și pentru găsirea unui model economic sustenabil prin care tradiția poate fi transmisă mai departe, prin înființarea unor ateliere meșteșugărești, astfel încât Tulgheșul să aibă o marcă identitară, să devină brand local, iar ia tradițională din sat să se caute în toată lumea. 'Cred că odată cu inițierea acestui proiect și cultural și spiritual trebuie să avem în vedere inițierea unui proiect economic, pentru că prin crearea unor ateliere, cooperative, hub-uri cum le spunem noi, ale meșteșugurilor tradiționale din zonă, prin cooperare cu designeri, Tulgheșul poate avea o marcă identitară, care într-un an, trei, patru, cinci, să devină un brand local și la București să se caute ia de Tulgheș, bunda de Tulgheș și nu numai acolo, ci și în Nord Carolina, la Washington și peste tot în lume, unde sunt oameni iubitori de frumos și de tradiții și de sustenabilitate. Pentru că aceste haine au rezistat 100 de ani. Astăzi, hainele pe care le cumpărăm de la magazin rezistă 3-4 ani sau, câteodată, un sezon. Deci, cu ele, putem să dăm o lecție de cultură, de design, de sustenabilitate și de tradiție', a conchis Andreea Diana Tănăsescu. Prezentă la evenimentul care pune bazele înființării Academiei Iei de la Tulgheș, creatoarea de modă Agnes Toma a vorbit și de nevoia de a transmite tradiția mai departe și de a ne afirma identitatea. 'Haideți să spunem mai răspicat cine suntem, să ne afirmăm identitatea, cultura, să preluăm în forță tradiția, să încercăm să ne înțelegem misiunea ca să fim în stare să o ducem mai departe, ca să fim în stare, așa cum noi am primit ceva, să putem da copiilor noștri ceva, să lăsăm ceva după noi. Și cred că trebuie să înțelegem cine suntem azi, ce putem face acum pentru ca lucrurile să se poată întâmpla în continuare. Și, iarăși, cred că totul trebuie dublat de respect: dacă vom ști să arătăm respect, trebuie să știm să și pretindem respect', a spus designerul Agnes Toma. La întâlnirea de la Tulgheș au participat și meșteri populari din sat, care păstrează și promovează tradiția și portul popular românesc. Anuța Dacău are 75 de ani, coase ii de la 16 ani și crede că meșteșugul poate fi transmis mai departe, dacă există interes și multă răbdare. 'Numai ce nu vrei nu poți face. Eu am lucrat în comerț toată viața și când am luat concediu am lucrat la stative; am cusut. Și prețurile de acolo de jos, tot de mâna mea sunt făcute', spune tanti Anuța, care va fi unul dintre lectorii de la Ia AcademIa și îi va învăța pe cursanți tainele cusăturilor și țesăturilor tradiționale. Printre participanți s-au aflat și tinere care poartă cu mândrie ia românească și transmit mai departe acest obicei. 'Am moștenit această ie de la străbunica mea, care s-a născut în comuna Grințieș, județul Neamț, în satul Bradu. Ia are o vechime de 120 de ani, iar după spusele bunicii, atunci când a făcut-o s-a inspirat din eleganța Reginei Maria. E prima dată când a scos-o și o port. Până acum a stat în lada de zestre a bunicii; chiar am o ladă de zestre a bunii, pe care urmează să o recondiționez și să o valorific într-o mică căsuță tradițională', a spus Carmen Țepeș, profesoară de limbă română. La Ia AcademIa de la Tulgheș se vor organiza workshopuri, unde toți doritorii, inclusiv turiști, vor putea să învețe cusăturile tradiționale și urmează să se organizeze și primul muzeu al Iei din România. 'De la Tulgheș nu vor pleca iile vechi — acelea vor rămâne identitatea noastră, vor pleca, în schimb, ii noi, dar cu modele autentice vechi. Ia de Tulgheș va fi înregistrată ca marcă oficială și sperăm ca Tulgheșul, în curând, să fie un centru de creație și învățare pentru toți cei care doresc să reînvețe să fie români în Harghita', a declarat Cristina Timariu, inițiatoarea acestui demers susținut de primăria Tulgheș, școala generală și muzeul etnografic din localitate, precum și de comunitatea online 'La Blouse Roumaine'. AGERPRES / (A-AS-autor: Gina Ștefan, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)
Castelul Bran găzduiește sâmbătă, în Parcul Regal, "Concertul verii", un moment de excepție pentru iubitorii muzicii clasice, informează, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES, administrația castelului. eb7b6d1b-634e-40c9-900f-fdf38c2d236d "Contele propune iubitorilor muzicii clasice un moment de excepție, 'Concertul verii', la Castelul Bran. Sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, violonistul Răzvan Stoica și Kamerata Kronstadt vor purta auditoriul într-o lume magică, metamorfozată prin notele muzicale. 'Anotimpurile' lui Vivaldi și 'Divertismentele' lui Mozart vor învălui insula Lacului Mare din Parcul Regal, sâmbătă, 5 august, începând cu ora 20,00", potrivit sursei citate. Cunoscut pentru virtuozitatea și pasiunea interpretării, violonistul Răzvan Stoica și-a stabilit bazele unei cariere impresionante, reprezentațiile sale atrăgând atenția atât a presei, cât și a publicului. În perioada studenției de la Conservatorul Regal din Amsterdam (Olanda), a participat la cursuri de măiestrie cu violoniștii Leonidas Kavakos, Krysztof Wegrzyn, Vadim Repin, Itzhak Perlman, Ivry Gitlis și Pinchas Zuckerman. Răzvan Stoica a primit peste 24 de premii naționale și internaționale la competiții prestigioase, cum sunt Concursul Perosi (Tortona), competițiile olimpice pentru vioară din România și Concursul pentru duete de la Bolzano (Italia). În anul 2009, Răzvan Stoica a câștigat premiul întâi în cadrul Strad Prize, în Salzburg, Austria. Drept urmare i s-a oferit o vioară Antonius Stradivarius, datând din anul 1729. Dirijorul Cristian Oroșanu a debutat la pupitrul unor ansambluri de renume, dirijând Orchestra din Paris, Orchestra Națională din Bordeaux și Orchestra Tonhalle din Zurich. În ultimii ani, a avut ocazia să lucreze ca dirijor asistent cu Yutaka Sado, Mstislav Rostropovici și Igo Metzmacher. A fost, de asemenea, dirijor asistent la Deutscher Symphonie Orchester din Berlin, a colaborat cu BBC Scottish Orchestra, Ensemble Orchestral de Paris, Orchestre Lamoureux, Orchestra Națională din Porto, Orchestra Filarmonicii "George Enescu", Orchestrele Filarmonicilor din Strasbourg și Bruxelles și "Israel Kibbutz" Orchestra. Cristian Oroșanu colaborează frecvent cu Orchestra Națională Radio, dar și cu Operele Române din București și Cluj-Napoca, unde a dirijat peste 30 de lucrări de gen. În prezent, este dirijor al Filarmonicii Brașov. Kamerata Kronstadt este o nouă orchestră de cameră, tânără și dinamică, ce a luat ființă din dragoste și dăruire pentru muzică, dezvoltând un ambițios proiect cultural, plin de energie și dragoste pentru public. Membrii orchestrei au fost aleși pe criteriul interesului participării în spirit cameral, fiind totodată interpreți ce activează în cadrul orchestrelor brașovene ale Filarmonicii și Operei Brașov. Kamerata Kronstadt sprijină atât proiecte sociale ale Brașovului, prin susținerea unor concerte caritabile, cât și proiectele educaționale, în vederea formării muzicale a publicului brașovean foarte tânăr, prin susținerea unor concerte dedicate exclusiv copiilor. Prețul unui bilet la "Concertul verii" este de 80 de lei, se mai precizează în comunicatul de presă. AGERPRES/(AS — autor: Jana Pintili, editor: Oana Popescu, editor online: Anda Badea)

Ramai conectat

Cele mai recente articole

Rezultate alegeri pentru șefia USR PLUS: Cioloș câștigă primul tur, dar se va confrunta...

Joi, 23 septembrie, s-a încheiat primul tur al alegerilor interne pentru șefia USR PLUS. Dacian Cioloș a câștigat acest prim tur al alegerilor, dar...

Congresul PNL se desfășoară fizic, chiar dacă Bucureștiul intră în scenariul roșu / Cîțu:...

Premierul Florin Cîțu, candidat la șefia Partidului Național Liberal, a anunțat joi, 23 septembrie, că alegerile interne din PNL vor fi organizate la Romexpo,...

Azi vor fi anunţate rezultatele alegerilor pentru șefia USR PLUS

Rezultatele alegerilor interne pentru șefia USR PLUS urmează să fie anunţate joi, 23 septembrie, în jurul prânzului, când sunt așteptate și declarații din partea...