Toader: Lucrăm la Ministerul Justiției la înființarea mai multor tribunale comerciale

Ministrul Tudorel Toader a afirmat joi că la Ministerul Justiției se lucrează la înființarea a "cel puțin șase-opt" tribunale comerciale. 634b8627-e2e4-49bf-8370-12268e14c22c "Acum lucrăm la Ministerul Justiției la înființarea mai multor tribunale comerciale. Avem trei în țară, într-un termen scurt avem capacitatea, și locația și tot ce trebuie de a înființa cel puțin șase-opt tribunale comerciale, care înseamnă o jurisdincție specializată, care asigură celeritate și judecătorul sigur va putea să se aplece mai atent asupra soluționării respectivelor cauze", a declarat Tudorel Toader la Antena 3. AGERPRES/(AS — autor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Daniela Juncu)

Tudorel Toader afirmă că va lua ‘sigur anul acesta’ o decizie în urma raportului...

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a precizat joi că va lua o deciziei în urma controlului Inspecției Judiciare la Direcției Națională Anticorupție "sigur anul acesta". 882cb41b-171c-446c-9849-fe7a57fa16ae "Am cerut (...) controlul, Inspecția (Judiciară — n.r.) a efectuat cele două controale, au făcut rapoarte, cel de la DNA are cinci sute și ceva de pagini. Este obligația mea nu numai morală, ci și legală, ca ministru, să valorific rezultatele raportului de control. Eu nu pot să mă fac că nu s-a întâmplat nimic, eu nu pot să dau raportul la o parte și să ne vedem pe viitor, ne vom vedea de treabă, dar nu pot să neglijez acel raport pe care să îl valorific și cu un rezultat pe care să îl prezint public, indiferent care va fi el. Indiferent ce voi aprecia eu în urma evaluării concluziilor din raport, o parte vor fi de acord și partea cealaltă mă va critica. Problema este doar de nuanță, care parte va fi de acord și care parte mă va critica, rezultatul matematic va fi același. Evaluarea nu o voi face numai din punctul de vedere al raportului Inspecției, ci (...) voi integra concluziile pe care le voi trage din raport într-o evaluare de ansamblu a activităților desfășurate de respectivele entități", a declarat Tudorel Toader la Antena 3. Întrebat când preconizează că va lua o decizie în urma raportului, Toader a răspuns: "O zi exactă n-aș putea spune, dar în scurt timp, sigur anul acesta". AGERPRES/(AS — autor: Mihai Stoica, editor online: Daniela Juncu)

Gabor (Asociația Procurorilor) despre MCV: Un raport obiectiv, care consemnează o serie de regrese

Președintele Asociației Procurorilor din România, Bogdan Gabor, a afirmat joi că raportul MCV, dat publicității miercuri de Comisia Europeană, este unul obiectiv, dar care consemnează o serie de regrese, cele mai mari amenințări consemnate în acest document, consideră el, fiind atacurile la adresa independenței justiției. 519c9af2-419c-4e6d-891c-f8f876765975 "Asociația Procurorilor vede un raport obiectiv, dar un raport obiectiv care consemnează și arată o serie de regrese și care accentuează pe faptul că pot fi redeschise o serie întreagă de capitole. Este evident că nu este un raport care să ne bucure, dimpotrivă, trebuie să ne responsabilizeze în continuare, dar cred că trebuie să ne responsabilizeze pe toți, toți actorii implicați în îndeplinirea acestor condiționalități. Trebuie să revenim la un dialog corect și la un dialog în favoarea României în final. Nu este deloc un raport pozitiv, dimpotrivă, faptul că se discută în mod foarte clar și se spune în mod expres faptul că este posibil să se redeschidă o serie de capitole pentru care România a muncit foarte mult este de natură chiar să ne îngrijoreze. (...) În primul rând, cele mai mari amenințări consemnate în raport sunt atacurile la adresa independenței sistemului judiciar, inclusiv prin propuneri de modificare a diferitelor legi, fac referire la Ordonanța 13 și la cele două propuneri de modificare a legilor Justiției care sunt indicate în raport", a declarat Bogdan Gabor la sediul CSM. El a făcut referire și la Raportul de evaluare definitiv al Comitetului Națiunilor Unite Pentru Drepturile Omului, publicat tot miercuri, în care se face trimitere la atacurile directe adresate lui Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi. "Tot ieri a fost publicat Raportul de evaluare definitiv al Comitetului Națiunilor Unite Pentru Drepturile Omului, în care consemnează aceleași atacuri la sistemul judiciar care pot afecta democrația din România. Mai mult, fac trimitere la atacurile directe adresate magistraților, asupra sistemului judiciar, dar și în mod direct procurorului general al României (Augustin Lazăr — n.r.) și procurorului-șef al DNA (Laura Codruța Kovesi — n.r.), ceea ce pot slăbi lupta anticorupție", a precizat Gabor. Procurorul a adăugat că aspectele care țin în primul rând de afectarea independenței sistemului judiciar, care țin de atacurile concertate în special asupra procurorilor, mai ales a celor anticorupție, atacurile îndreptate asupra CSM sunt, din punctul de vedere al Asociației, aspecte care fac reversibilă reforma Justiției. Întrebat dacă, în cazul în care legile Justiției vor fi modificate așa cum sunt discutate în Parlament, procurorii vor fi subordonați politicienilor, Gabor a răspuns: "Există acest risc". AGERPRES/(A — autor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)

CCR: Pronunțarea referitoare la cererea privind conflictul Guvern-DNA în cazul Belina, amânată pentru 23...

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au amânat, joi, pentru 23 noiembrie pronunțarea asupra cererii președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman. 54fe2b45-5c75-4c66-b6f3-8420117fef38 "Nu am cerut niciun fel de explicații, nici informații suplimentare, ci pur și simplu o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susținute astăzi în ședință. (...) Opinia Curții Constituționale o veți afla pe data de 23 noiembrie.(...) Bineînțeles că cei doi judecători care au lipsit astăzi nu vor participa la dezbateri data viitoare", a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul ședinței. Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia viitoare, el a spus că judecătorii Curții se iau după Constituție, după practica acesteia și că nu elimină niciodată hotărârile pe care le dau instanțele judecătorești dacă ele le sunt necesare cauzei și îi pot influența. Întrebat dacă decizia dată în cazul OUG 13/2017 poate fi considerată un precedent, șeful CCR a precizat: " Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are relevanță exactă. Deci de la caz la caz noi apreciem în ce măsură și cât o decizie a noastră anterioară se potrivește cu cauza pe care noi o analizăm acum". Curtea Constituțională a României a discutat joi cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a arătat, joi, în ședința CCR, că DNA nu are competența de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susținând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal. "După știința mea, din cele aproape 1.000 de infracțiuni câte găsim (...) în partea specială a Codului și în legile speciale, nu avem nicio infracțiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracțiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competența, abilitatea legală, constituțională să ancheteze. (...) Substanța conflictului juridic de natură constituțională rezultă din această competență a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în fața unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiții de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (...)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudența Curții este în același sens, legea specială statuează în aceeași direcție", a spus Toader. Potrivit acestuia, competența de apreciere a legalității hotărârii de Guvern este "o competență exclusivă a instanței de contencios". Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal. "Vă rugăm să constatați faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituțională (...) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituțional. (...) Nu poți să impui unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu facă anchetă. (...) Lăsați instanța de judecată să se pronunțe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (...) dreptului la un proces echitabil", a mai spus procurorul. Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-și exercite acest rol constituțional. Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela "de a exonera răspunderea penală a funcționarilor cu rang înalt". În 23 octombrie, președintele Senatului a cerut CCR să constate și să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte. Președintele Senatului a solicitat CCR: să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție, pe de o parte, și Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului — Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de anchetare a circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotărârilor de guvern. DNA efectuează cercetări față de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părți din insula Belina și brațul Pavel. "În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 act cu caracter individual și HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituției României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale 'Apele Române', Legea 115/1999 a responsabilității ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă", preciza DNA. AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu Verman, editor: Mihai Simionescu)

Toader: DNA nu are competența să ancheteze legalitatea adoptării HG; DNA: Nu poți impune...

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a arătat, joi, în ședința CCR, că DNA nu are competența de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susținând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal. a8b3329c-8bea-4f4b-87e2-f5b10958cd96 "După știința mea, din cele aproape 1.000 de infracțiuni câte găsim (...) în partea specială a Codului și în legile speciale, nu avem nicio infracțiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracțiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competența, abilitatea legală, constituțională să ancheteze. (...) Substanța conflictului juridic de natură constituțională rezultă din această competență a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în fața unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiții de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (...)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudența Curții este în același sens, legea specială statuează în aceeași direcție", a spus Toader. Potrivit acestuia, competența de apreciere a legalității hotărârii de Guvern este "o competență exclusivă a instanței de contencios". "Competența de apreciere a legalității hotărârii de Guvern este o competență exclusivă a instanței de contencios, competența de apreciere a oportunității, a împrejurărilor, circumstanțelor emiterii actului administrativ rămâne în sarcina exclusivă a decidentului, așa cum s-a stabilit și prin jurisprudența instanței de contencios constituțional", a arătat ministrul. În context, Tudorel Toader a arătat că decizia pe care CCR o va da în acest caz va fi una de principiu, nu una de speță. "Decizia nu este și nu va fi de speță, (...) decizia pe care o veți pronunța va fi una de principiu, care va delimita competențele Ministerului Public, pe de o parte, raportate la competențele Guvernului de a adopta actele normative care sunt conferite prin articolul 108 din Constituție. (...) Vă solicităm (...) să constatați, în primul rând, existența conflictului dintre Guvern, pe de o parte, și Ministerul Public-DNA, pe de altă parte, în al doilea rând să constatați că respectivul conflict a fost generat de activitatea DNA, procurorului de a ancheta hotărârea de Guvern sub cele patru aspecte (...) și în al treilea rând să dezlegați conflictul cu caracter de speță și preventiv, soluția de principiu că pe viitor procurorul nu se poate substitui altor autorități și nu poate ancheta HG sub aspectele menționate", a mai afirmat Toader. Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal. "Vă rugăm să constatați faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituțională (...) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituțional. (...) Nu poți să impui unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu facă anchetă. (...) Lăsați instanța de judecată să se pronunțe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (...) dreptului la un proces echitabil", a mai spus procurorul. Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-și exercite acest rol constituțional. "Niciodată procurorul nu verifică dacă a fost emisă o hotărâre de Guvern în condiții de legalitate, pentru că este rolul instanțelor judecătorești. (...) Procurorul are obligativitatea (...) de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-și exercite acest rol constituțional, ori dumneavoastră vi se cere (...) să stabiliți ce poate face un procuror și unde poate să exercite o cercetare penală. (...) Se încalcă principiul statului de drept. Nu se poate ca în România, în secolul XXI, să vină un funcționar cu rang înalt și să impună unde să facă procurorul anchetă penală", a afirmat reprezentantul DNA. Simona Ricu a afirmat, totodată, că procurorul are obligația constituțională de a face verificări, iar dacă "i se înfrânge acest rol constituțional, se încalcă principiul separației puterilor în stat". "Ce ar însemna ca de fiecare dată când un funcționar public cu un rang înalt care săvârșește o faptă penală să sesizeze instanța de contencios constituțională și să arate că, de fapt, procurorul, atâta vreme cât își exercită rolul constituțional, nu poate să îl ancheteze? Nu înseamnă asta o încălcare a principiului statului de drept, a principiului puterilor în stat? Ba da, înseamnă! (...) Cercetarea penală, așa cum este reglementată (...), trebuie să fie efectivă și trebuie să fi aptă de a dovedi împrejurările prin care s-a săvârșit fapta respectivă, trebuie să dovedească prin toate mijloacele de probă pe care le administrează procurorul să adopte anumite acte procedurale, să strângă informații din care să rezulte dacă s-a săvârșit sau nu s-a săvârșit o faptă de natură penală. În condițiile în care procurorul practic i se imixtionează activitatea de anchetă, cum mai poate să realizeze această funcție constituțională? Nu mai poate realiza, i se înfrânge acest rol constituțional! Ori (...) procurorul, cu celeritate, atunci când este sesizat cu privire la săvârșirea unei fapte penale, indiferent de modalitatea de sesizare (...) el are obligația constituțională de a face verificări. Dacă i se înfrânge acest rol constituțional, se încalcă principiul separației puterilor în stat", a afirmat Simona Ricu. Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela "de a exonera răspunderea penală a funcționarilor cu rang înalt". Pe de altă parte, ministrul Justiției a răspuns că nimeni nu reduce competența procurorului, ci s-a cerut ca el să nu se substituie nici instanței de contencios administrativ și nici Guvernului. Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au rămas, joi, în pronunțare pe cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman. AGERPRES/(A — autor: Anamaria Toma, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)

CCR a rămas în pronunțare pe cererea lui Tăriceanu privind conflictul în urma anchetei...

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au rămas, joi, în pronunțare pe cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman. 708a1b55-626d-4df4-bbcb-883fb15ed74f Ministrul Justiției, Tudorel Toader, și reprezentantul DNA, Simona Ricu, au susținut punctele de vedere ale celor două părți, judecătorii rămânând în pronunțare. În 23 octombrie, președintele Senatului a cerut CCR să constate și să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte. Conform solicitării către CCR, acest conflict a intervenit ca urmare a cercetării penale a DNA asupra legalității Hotărârii Guvernului 858/2013 și a Hotărârii Guvernului 943/2013, după cum se preciza într-un comunicat al Senatului. Potrivit sursei citate, în documentul înaintat CCR se susține că actele și faptele concrete expuse în sesizare dovedesc existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și DNA — componentă a Ministerului Public, care constă în declanșarea unei proceduri de urmărire penală în legătură cu adoptarea unor hotărâri de guvern. Or, potrivit celor statuate chiar de Curtea Constituțională, adoptarea hotărârilor de guvern dă expresie competenței originare a Executivului, se arăta în comunicat. Președintele Senatului a solicitat CCR: să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție, pe de o parte, și Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului — Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de anchetare a circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotărârilor de guvern. DNA efectuează cercetări față de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părți din insula Belina și brațul Pavel. "În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 act cu caracter individual și HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituției României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale 'Apele Române', Legea 115/1999 a responsabilității ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă", preciza DNA. AGERPRES/(AS — autor: Anamaria Toma, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)

Ramai conectat

Cele mai recente articole

(VIDEO) Cunoscutul cântăreţ country Mel Tillis a murit la vâsta de 85 de ani

Tillis a murit la un spital din Ocala, Florida, unde se afla internat. Aparent, cauza mortii a fost o insuficienta respiratorie, însa artistul suferea de mai bine de un an de o boala a aparatului digestiv. Membru al Country Music Hall of Fame si Grand Ole Opry, Tillis a înregistrat mai mult de 60 de albume si a scris cântece pentru cântareti ca George Strait, Kenny Rogers si Ricky Skaggs. Sase dintre piesele lui, precum „I Ain’t Never”, „ (...)

Scandalul pensiilor private din România a ajuns în paginile Financial Times

Potrivit legislatiei, românii cu vârsta sub 35 de ani directioneaza o parte din contributiile sociale spre schemele de pensii private care vor completa pensia de la stat. Însa, Guvernul de la Bucuresti a decis sa reduca contributiile la pilonul II de pensii private de la 5,1- pâna la 3,75- începând din 2018. Secretarul general al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Private din România (APAPR), Mihai Bobocea, sustine ca reducerea contributiilor a (...)

600 locuri de muncă, disponibile la Brașov (Social)

Inapoi la stirile din categorie 600 locuri de muncă, disponibile la Brașov 20 Noi 2017, 10:17:00 Categ: Social Autor: Laura Stoian Citit de 38 de ori Descriere foto: Arhivă 610 joburi sunt disponibile în acest moment la Brașov. Potrivit reprezentanților Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, cele mai multe posturi vacante sunt pentru ambalator manual, agent de securitate, bucătar, confecționer, electrician, controlor calitate, lăcătuș mecanic, lucrător bucătărie, ospătar, muncitor necalificat la asamblarea şi montarea pieselor, stivuitorist, vânzător și sudor. Oferta se adresează atât muncitorilor necalificați, cât și absolvenților de studii superioare. Astfel, pentru brașovenii care au terminat o facultate, sunt disponibile joburi precum specialist și șef în diferite domenii, programator, proiectant sau contabil. Brașovenii interesați pot afla mai multe informații de la AJOFM Brașov, de pe strada Lungă, nr. 1A, sau direct de pe site-ul instituţiei, http://www.ajofm-bv.ro.