Țuțuianu: Misiunile NATO de la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu cresc viteza de răspuns la amenințările și provocările de securitate

219

Ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, a declarat joi, cu ocazia ceremoniei de certificare a Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF) dislocate la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru poliție aeriană, că misiunile NATO de acest gen cresc viteza de răspuns la amenințările și provocările de securitate în curs de dezvoltare.

939dede3-2cb5-4e36-ae9d-f2e4da12e71c

Foto:(c) Eugen Mihai/mapn.ro

"Am dorit să fiu prezent, astăzi, aici, ca semn al aprecierii mele față de misiunile complexe pe care le executați în Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, misiuni care vor contribui la dezvoltarea capacității de reacție și a celei de descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene române și cele canadiene. Accentuez conceptul de descurajare pentru că el trebuie înțeles în adevăratul sens. Din păcate, anul 2014 a însemnat o schimbare fundamentală a paradigmei de securitate de pe întreg continentul european. Impactul direct și semnificativ și-a făcut simțită prezența la nivel global. Însă, pe flancul estic al Alianței impactul și implicațiile sunt mult mai profunde și complexe. În acest context, această misiune demonstrează vigilența NATO, dar și creșterea vitezei de răspuns la amenințările și provocările de securitate în curs de dezvoltare și diversificare" — a afirmat ministrul Țuțuianu.

Ministrul Apărării Naționale a apreciat, de asemenea, că situația de securitate din zonă necesită măsuri corespunzătoare, Alianța Nord Atlantică având în curs de implementare o serie de strategii adecvate.

"Situația geopolitică în regiunea țării noastre este una complicată care necesită un set de măsuri adecvate. Alături de misiunile de poliție aeriană, sunt și alte măsuri care vizează întărirea securității în zonă, printr-o prezență înaintată adaptată a forțelor Aliate în structurile multinaționale înființate pe teritoriul național. Am în vedere comandamentul Diviziei multinaționale Sud-Est și Unitatea de integrare a forțelor NATO din București și Brigada multinațională de la Craiova (MND-SE HQ, MN-BDE și NFIU), dar și exercițiile comune desfășurate în Marea Neagră" — a subliniat ministrul.

Ministrul Adrian Țuțuianu a reliefat și faptul că România este unul dintre membrii NATO care au înțeles necesitatea stringentă a reconfigurării bugetelor apărării și înscrierea acestora pe o tendință ascendentă.

"Credibilitatea NATO, în general, dar și a statelor membre, în particular, va depinde, în final, de alocarea de către statele membre a resurselor necesare pentru asigurarea capabilităților militare de care avem nevoie într-un context de securitate atât de complex cum este cel de astăzi. România este ferm angajată în această direcție, iar până la sfârșitul anului, țara noastră va deveni una dintre cele doar șase țări NATO care a înțeles și depune toate eforturile pentru îndeplinirea angajamentul de alocare a 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare. Acest angajament politic urmează să fie susținut pe o perioadă de zece ani, până în anul 2026, iar programul de înzestrarea a armatei a fost construit pe o asemenea alocare financiară. Anul 2017 este unul extrem de important nu numai din punct de vedere al dotării Armatei Române, dar demonstrează, alături de parteneri și aliați, capacitatea țării noastre de mobilizare și manevră a forțelor combatante în regiunea Mării Negre, cu un grad mare de interoperabilitate și precizie' — a concluzionat ministrul Adrian Țuțuianu.

În finalul alocuțiunii, ministrul apărării naționale, a subliniat continuitatea colaborării româno-canadiene, pe segmentul forțelor aeriene, considerând-o plină de substanță, în acest sens amintind și exercițiul româno-canadian din anul 2014, DACIAN FLAG, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, la care partenerii noștri au participat cu șase aeronave CF-18 Hornet, dar și în exercițiu româno-canadian din anul 2016, care a avut loc tot la Constanța, unde aceștia au participat cu patru aeronave de tipul CF-18 Hornet.

La ceremonia desfășurată pe platforma de parcare a aeronavelor au participat Ambasadorul Canadei, la București, Kevin Hamilton, general locotenent de aviație Ruben C. Garcia Servert — comandantul Centrului pentru Operațiuni Combinate al NATO (CAOC), de la Torrejon — Spania, generalul de brigadă Scott Clancy, directorul general al Planificării din RCAF, ofițeri superiori.

Detașamentul canadian Air Task Force Romania, detașat la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, este format din aproximativ 135 de militari (piloți și personal tehnic) și aeronave CF-188 Hornet și va executa, în următoarele patru luni, alături de aeronavele MiG-21 LanceR și militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO. Misiunile desfășurate în comun cu piloții români vor contribui la dezvoltarea capacității de reacție și a celei de descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității între forțele aeriene române și canadiene.

Dislocarea avioanelor RCAF în România este parte a implementării Planului de acțiune pentru asigurarea capacității operaționale a NATO pe flancul estic al Alianței, atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Forțele Aeriene Regale Canadiene se află la a doua misiune în România, după cea executată în perioada aprilie-august 2014 la Baza 71 Aeriană General Emanoil Ionescu, de la Câmpia Turzii și iau parte la această misiune, pe bază rotațională cu alte națiuni aliate, ca parte a operațiunii Reassurance.

AGERPRES / (AS autor: Dan Mihăescu, editor: Karina Olteanu)