Zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei / Klaus Iohannis: NATO nu își dorește un conflict militar cu Federația Rusă

136

Președintele Estoniei, Alar Karis, a avut joi, 17 martie, o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Cei doi șefi de stat au susținut, după discuții, o conferință de presă comună. Astfel, cei doi au fost întrebați despre instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, în contextul în care Parlamentul Estoniei (țară membră NATO) a cerut acest lucru, în ciuda faptului că Alianța a exclus vehement această variantă.

„Parlamentul Estoniei a adoptat o declarație în care solicită măsuri pentru impunerea unei așa-numite no-fly zone deasupra Ucrainei, o soluție care a fost până acum respinsă la nivelul NATO. În ce măsură considerați că această soluție este fezabilă, este posibilă și ce consecințe ar putea avea ea asupra altor țări europene, în special cele de pe Flancul Estic, cum sunt România și Estonia?”, a cerut să știe o jurnalistă.

„Da, parlamentul nostru a adoptat o astfel de declarație, pentru că vrem să arătăm că ne dorim să facem mai mult decât ce face NATO acum. Zona de excludere aeriană este, sigur, o chestiune dificilă. Și Jens Stoltenberg (șeful NATO – n.red.) a explicat cât de complicat este să instaurăm această zonă, pentru că NAO și Rusia ar venit astfel în contact direct și nu ne dorim acest lucru. Se discută pe această temă, nu există un răspuns clar, NATO nu sprijină această idee, dar parlamentele naționale au dreptul să adopte astfel de declarații”, a replicat Alar Karis.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a punctat că „poziția NATO este foarte clară”:

„NATO nu își dorește un conflict militar cu Federația Rusă. NATO dorește să întreprindă orice se poate întreprinde pentru a nu lăsa războiul să se extindă dincolo de granițele în care se desfășoară acum. Măsurile pe care le-a luat NATO, pe care le-a luat Uniunea Europeană sunt de tip sancțiuni economice. În consecință, impunerea unei zone în care nu se poate zbura, un no-fly zone, nu se poate realiza practic, fiindcă o astfel de zonă în care nu se poate zbura se poate impune doar militar, și nu dorim să creăm premisele pentru extinderea conflictului armat din Ucraina. Această poziție este foarte clară și România s-a raliat la această poziție”, a răspuns președintele țării noastre.

Context

Explicațiile au fost cerute în contextul în care Parlamentul Estoniei (Riikokogu) a cerut instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei şi a încurajat Uniunea Europeană şi NATO să consolideze alianţa cu această ţară.

Asta, deși NATO a transmis, de mai multe ori, că este împotriva creării unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, așa cum a cerut Kievul în repetate rânduri.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus, de mai multe ori, că Alianța refuză să instituie o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, pentru a evita un conflict direct cu Federația Rusă.

La ultima reuniune a miniştrilor de externe din NATO, mai mulți oficiali s-au arătat împotriva creării unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

„O zonă de excludere aeriană ar însemna că NATO ar intra în conflict, întrucât forţele NATO sunt cele care ar implementa această zonă de excludere aeriană”, a explicat ministrul de externe ceh Jan Lipavsky, în data de 9 martie.

De asemenea, și premierul lituanian, Ingrida Simonyte, a repetat un avertisment potrivit căruia „toate încurajările pentru ca NATO să se implice acum în conflictul militar sunt iresponsabile”.

Foto: Administrația Prezidențială

Articolul Zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei / Klaus Iohannis: NATO nu își dorește un conflict militar cu Federația Rusă apare prima dată în Main News.

Source: New feed